SUA şi România, "slab afectate de preţul petrolului"
Potrivit cotidianului The Wall Street Journal, SUA şi România nu vor fi foarte afectate de variaţiile preţului petrolului întrucât importurile de energie au o pondere redusă la formarea PIB-ului.
07 Martie 2011, 07:46
Creşterea preţului petrolului va avea în mod clar un impact serios asupra ţărilor care se bazează masiv pe importuri energetice, scrie cotidianul The Wall Street Journal.
Alen Mattich de la The Wall Street Journal a făcut o analiză comparativă a situaţiei din 35 de ţări, între care toate cele dezvoltate, majoritatea din Europa şi pieţele emergente din prima linie, China, Brazilia, Rusia şi India .
Ţările cu industrii energetice, dar importatoare totuşi de petrol ca Statele Unite, România, Marea Britanie, China şi Brazilia se află într-o situaţie bună datorită ponderii reduse a importurilor de energie la formarea Produsului Intern Brut.
România se află pe poziţia a 9-a în acest sens şi pe a 19-a în ceea ce priveşte eficienţa energetică.
Autorul articolului arată că dependenţa unei ţări de importurile energetice este doar o parte a ecuaţiei, o pondere importantă în formarea PIB fiind reprezentată de eficienţa în conversia energiei.
Exportatorii energetici se află în topul listei, cu Norvegia, ţară care se află pe prima poziţie urmată de Rusia şi Canada .
Pe ultimele locuri se află Bulgaria , Luxemburgul, Belgia şi, cel mai slab plasată, Coreea de Sud.
SUA ar putea recurge la rezervele strategice de petrol
În ceea ce priveşte Statele Uite, şeful de personal al Casei Albe, William Daley, a arătat că administraţia ia în considerare recurgerea la rezervele petroliere strategice, cu scopul de a relaxa escaladarea preţului petrolului.
Oficialul a atras atenţia că o asemenea decizie este foarte rară, dar a adăugat că trebuie luate în considerare toate opţiunile.
Congresul american face presiuni ca administraţia să ia în considerare şi rezervele strategice pentru a linişti temerile consumatorilor în legătură cu creşterea preţului benzinei, care ameninţă să ajungă la patru dolari galonul la staţiile de benzină (un galon=3,8 litri).
Secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner, a minimalizat riscurile în ceea ce priveşte reducerea resurselor de petrol din cauza revoltelor populare din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord , arătând că există suficientă capacitate de producţie petrolieră în lume şi "substanţiale" rezerve la îndemână.
"Dacă este necesar, acele rezerve pot fi mobilizate pentru a face mai puţin sever efectul unei mai îndelungate întreruperi a producţiei petroliere", a adăugat acesta.
Agenţia Internaţională pentru Energie susţine că revoltele din Libia au blocat 60% din producţia celor 1,6 milioane de barili de petrol pe zi.
Preţurile mai mari ale petrolului ar putea submina redresarea fragilă a economiei americane şi ar putea afecta campania prezidenţială a lui Barack Obama pentru alegerile de anul viitor.
Rezervele strategice de petrol au fost create la mijlocul anilor 1970, după embargoul petrolier arab.
Ultima dată când s-a recurs la ele a fost sub mandatul preşedintelui George Bush, după dezastrul uraganului Katrina.