SUA sărbătoresc Ziua Independenţei

Din 1777, când Ziua Independenţei a fost celebrată pentru prima oară la Philadelphia, la fiecare patru iulie americanii îşi serbează cu un declarat şi mandru patriotism naţiunea de pe "pământul libertăţii şi al celor curajoşi".

La patru iulie 1776, Congresul Continental proclama independenţa celor 13 colonii britanice din Lumea Nouă.

Declaraţia a constituit actul de naştere a noii naţiuni care a devenit, în timp, un simbol al libertăţii pentru întreaga lume.

Americanii îşi onorează la 4 iulie străluciţii părinţi fondatori dar şi mai important este că ei îşi aduc aminte că acestia au raspuns unei ample părţi a populaţiei care a dorit să fie liberă şi dinamică.

În Washington, pe Constitution Avenue, la fiecare patru iulie la ora 11:45 începe Parada Zilei Independenţei în care sunt reprezentate toate cele 50 de state americane.

O paradă patriotică în roşu, alb şi albastru, cu formaţii muzicale, unităţi militare şi ale forţelor speciale şi cu o audienţă pe străzi de zecii de mii de americani.

După paradă şi înaintea focurilor de artificii de seară, americanii se adună la picnicurile comunităţilor în care locuiesc şi îşi urează "Happy Birthday America", aşa cum le-a urat cu o zi înainte şi preşedintele lor, Barack Obama.

"America nu a dat niciodata înapoi în faţa vreunei provocări, am făcut faţă împreună unor vremuri dure dar în asemenea momente nu ne-am retras.

"Am mers mai departe, inovăm, intrăm în competiţie şi câştigăm; este în ADN-ul nostru. Patru iulie fericit tuturor", a declarat Barack Obama.

Nu puţini se vor afla pe mall-ul de la Capitoliu unde are loc celebrul festival anual Smithsonian Folklife, o expoziţie internaţională de moşteniri culturale valoroase cu ilustrări pe viu ale tradiţiilor.

Din 1967 până acum, Institutul Smithsonian a adus pe mall-ul Capitoliului tradiţii din mai mult de 90 de naţiuni, din fiecare regiune a SUA, o mulţime de comunităţi etnice şi mai mult de 100 de grupuri de indieni americani. România a fost invitată la festivalul din 1999.

În acest an au fost invitate Mexicul şi naţiuni ale Pacificului. Unele din cele mai emoţionante momente l-au constituit întâlnirile cu haitienii, care n-au vorbit şi n-au cântat despre catastrofe naturale, cum a fost teribilul cutremur care i-a lovit la 12 ianuarie, ci despre solidaritate şi umanitate.

De ziua lor naţională americanii construiesc punţi către celelalte naţiuni cu simbolismul Lumii Noi, al celor care au venit de pe alte pamanturi pentru a trăi visul american pe care şi-l asumă, încă, o majoritate a lor.

Şi dacă, în general, în America vezi pe patru iulie la fiecare pas câte un steag naţional, departe, în tăcerea adâncă a spaţiului interstelar un steag american, nu mai mare de 40 centimetri, încă aşteaptă de 33 de ani încoace să fie găsit de extratereştrii.

Steagul de pe misiunea spaţială Voyager 1 se află la mai mult de 16,9 miliarde km de Pământ, la cea mai mare distanţă la care se află vreun simbol al Americii.

Steagul de pe Voyager 2 este ceva mai aproape de ţară, la 13,8 miliarde de km .

Voyager 2 a făcut în anii 1980 "marele turneu" în sistemul solar - Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun – profitând de o rară aliniere a planetelor care are loc o dată la 176 de ani.

Naveta s-a aflat în data de 28 iunie la cea de-a 12 000-a zi a misiunii sale.