Ștefan Popescu: Pentru Statele Unite, Ucraina și flancul estic nu mai reprezintă o prioritate

Profesorul de științe politice Ștefan Popescu a declarat la Radio România Actualități că relațiile dintre Statele Unite și Ucraina „nu se vor rupe” după convorbirile eșuate Trump - Zelenski de la Washington, dar că există riscul ca Ucraina „să fie sacrificată”.

El a explicat că poziția Ucrainei nu s-ar plia pe termenii acordului în pregătire dintre SUA și Federația Rusă și că în acest context în Biroul Oval de la Casa Albă, în prezența ziariștilor, a avut loc ceea ce el a numit „execuția în direct a lui Volodimir Zelenski”.

„Când vorbim de Ucraina, sunt trei lucruri la care trebuie să ne uităm: poziția ei - dacă va fi neutră sau va intra într-un sistem de alianțe occidentale; problema garanțiilor; unde va fi linia de demarcație cu Federația Rusă. Acestea sunt problemele, restul sunt ceața care ne împiedică să vedem clar aspectele importante”, a susținut fostul secretar de stat în Ministerul de Externe Ștefan Popescu.

El a apreciat că pentru Statele Unite, Ucraina și flancul estic nu mai reprezintă o prioritate, „marele obiectiv” al Washingtonului fiind acum „un parteneriat economic și geopolitic cu Federația Rusă”.

În ce privește România, profesorul de științe politice a punctat că esențiale sunt „limitele ofertei pe care le au în vedere Statele Unite ale Americii pentru Federația Rusă”, și dacă aceste limite se opresc la Ucraina. El a susținut că nu este vorba de reîntoarcerea la epoca împărțirii Europei în sfere de influență, ci de gradul de expunere a țărilor din estul Europei la influența economică și de afaceri a Rusiei.

Intervenția profesorului Popescu din cadrul emisiunii RRA „Agenda Globală” a avut loc după ce președintele Ucrainei Volodimir Zelenski și-a scurtat vizita la Casa Albă în urma unei altercații verbale cu președintele Donald Trump și vicepreședintele J.D. Vance.

Disputa s-a produs în urma divergențelor de poziții privind modalitățile de încetare a războiului din Ucraina.

Interviul integral cu profesorul Ștefan Popescu (transcriere Rador)

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (28 februarie, ora 22:16) - Emisiunea: "Agenda globală" - Realizator: Pavel Ionescu - La scurt timp după schimburile nervoase de replici purtate în fața presei aflate în stare de șoc, Volodimir Zelenski a părăsit Casa Albă în trombă, fără a mai semna mult lăudatul acord al președintelui Trump, prin care Ucraina și Statele Unite se angajau să exploreze în comun resursele naturale minerale ale Ucrainei.

De partea sa, scrie Reuters, Trump a apelat imediat la platforma Truth Social pentru a-l acuza pe Zelenski că a dovedit lipsă de respect față de Statele Unite. "Am stabilit că președintele Zelenski nu este pregătit pentru pace, dacă America este implicată", a scris Trump, iar ulterior a mai continuat: "Se poate întoarce când va fi pregătit pentru pace", a spus Donald Trump. Comentăm aceste evoluții cu profesorul de ştiințe politice Ștefan Popescu, fost secretar de stat în Ministerul de Externe, în direct, prin telefon. În primul rând, din perspectivă diplomatică, ce am urmărit în această seară este absolut șocant la asemenea nivel, în fața presei. Ce spune această întâlnire încheiată în asemenea termeni?

Ștefan Popescu: Este șocant, dar cred că trebuie să ne aducem aminte și de întâlnirile pe care diplomația noastră le-a avut cu sovieticii. Numai că atunci nu aveam rețele de socializare și televiziuni și apăreau comunicate sau articole în Pravda. Dar - dacă mi-ați spus această întrebare pentru a face o paralelă - acum, eu cred că trebuie să lăsăm factorul emoțional și să căutăm să înțelegem ceea ce s-a întâmplat acolo. Și imaginea cu Zelenski nu este suficientă. Mai trebuie să aducem aminte de o imagine cu președintele Andrzej Duda, ultraconservator și în relații foarte bune cu Donald Trump, a folosit cuvinte chiar călduroase, numai că l-a ținut două ore în anticameră și l-a primit pentru 10 minute.

Cred că Statele Unite semnifică încă o dată că Ucraina nu mai face parte din prioritățile sale, că Flancul estic nu mai reprezintă o prioritate sau că este o prioritate care vine pe plan secundar în fața marelui obiectiv. Citez... îl citez pe Marco Rubio în declarațiile sale imediat după ieșirea de la prima rundă de negocieri de la Riat cu Serghei Lavrov, parteneriatul economic și geopolitic cu Federația Rusă: "Nu am crezut nicio clipă că Administrația Trump avea intenția să semneze acordul pe materiile prime critice, pentru că ar fi fost, ar fi luat foarte mult timp, 10-15 ani deschiderea unor exploatări miniere - asta după ce ar fi fost o fază de câțiva ani, 3,4, 5 până la 6 ani de explorare pentru a determina cantitățile și puritatea calitatea minereurilor. Nu mai vorbim de întreaga infrastructură care ar fi trebuit fi pusă la punct pentru câștiguri nu atât de mari". Pe când Boeing se poate întoarce oricând pe Valea Titanului din districtul federal Ural pentru a începe, sau o altă companie importantă care avea exploatări în insula Sahalin...

Realizator: Vorbiți de teritorii aparținând Rusiei.

Ștefan Popescu: Aparținând Federației Ruse. Deci business-ul cu Rusia, dacă vorbim mai în termen de business, este mult mai mare. Însă prioritățile sunt strategice și asta dictează. Da, rămâne de văzut dacă Europa va fi în stare să compenseze și o dată ce vom avea pe masă acordul dintre Rusia și Statele Unite - și aici îmi permiteți să mai am o observație pe care am uitat-o legată de această întâlnire. Întrebarea care se pune pentru un român este: care este oferta? Care sunt limitele ofertei pe care le au în vedere Statele Unite ale Americii pentru Federația Rusă? Asta este marea întrebare: dacă limitele sunt numai Ucraina, este clar că o Ucraină neutră înseamnă un Belarus doi. Sigur că și într-un Belarus doi, dacă ai relații bune cu Moscova, poate veni business-ul american fără nicio problemă. Dar problema este dacă i se va face loc Federației Ruse și în alte zone ale Europei. Și nu mă refer la sferele de influență, pentru că ar fi prea simplist să ne gândim că Rusia și-ar restabili acordurile de procentaj dintre Stalin și Churchill. Să fim serioși! Nu. Vor veni mult mai subtil. Vă dau un exemplu, dacă îmi permiteți și îmi dați câteva secunde.

Realizator: Vă rog.

Ștefan Popescu: După anexarea Crimeei, în 2014, ucrainenii au boicotat niște stații, benzinării, deținute de o anumită companie rusească. Au fost cumpărate de o companie dintr-o țară, la scurt timp, din Uniunea Europeană. Au fost rebranduite. A fost căzut litrul de benzină cred că cu vreo 10 cenți, dacă îmi aduc bine aminte, și acea companie își lua produsele petroliere parte dintr-o rafinărie din Belarus. Deci venirea Federației Ruse... poate veni pe piața energetică, prin businessmeni care sunt prin Emiratele Arabe sau prin alte țări, paradisuri care sunt frecventate și de, cum să zic, și de protipendada românească și pot deschide business-uri aici. Astfel văd o revenire a Federației Ruse. Deci se va face loc pe piața economică europeană.

Realizator: Ați vorbit de Uniunea Europeană. "New York Times" scria ieri un articol destul de interesant legat de cum văd americanii Europa și "efectul Bruxelles", îl defineau jurnaliștii de acolo, în care explicau că de fapt, pentru americani, Europa este un inamic atâta vreme cât încearcă să normeze ceea ce în Statele Unite nu este normat în prezent. E vorba de platformele sociale, inteligența artificială. Ori lucrurile astea, marile business-uri americane aflate acum în apropierea președintelui Trump, de asta nu au nevoie.

Ştefan Popescu: Acesta e numai un aspect. Dacă ne referim - noi trebuie acum să discutăm despre Ucraina și obiectivele americane față de Ucraina, față de Federaţia Rusă şi atunci, pentru Statele Unite, Uniunea Europeană poate fi un inamic, dacă nu susține proiectele Washingtonului, ale noii dinamici cu Federaţia Rusă.

Realizator: Aparent, reacțiile din această seară ale liderilor europeni au fost imediate și fără echivoc în favoarea Ucrainei.

Ştefan Popescu: Aşa e. Dar este de văzut dacă o colecție de 27 de politici externe și de apărare și de culturi strategice diferite vor reuși să fie, să țină frontul unit sau dimpotrivă, vor fi detașați bucată la bucată sau chiar țările cele mai importante - pentru că, atenție, este o dilemă, o portiță a fost lăsată și de președintele Macron și de premierul Starmer al Marii Britanii şi anume, dacă americanii ar participa la o garanție, o formulă de garanție în Ucraina, atunci ar desfășura la fața locului, la sol; dacă nu, repoziționarea de forțe aeriene în România, respectiv Polonia. Deci și acolo situația poate evolua în funcție de acordul american. Deci de asta să spun că trebuie să avem foarte multă prudență, să căutăm să strângem rândurile, să consolidăm relațiile cu partenerii noștri europeni, cei sistemici. Dar în același timp, să ne uităm... mă mai gândesc și la faptul că Germania, dacă vă uitați pe o hartă electorală, sigur, au un canelar absolut remarcabil, au creat acest front republican, dacă vreți, pro-european. Dar Germania este o țară divizată, fracturată. Dacă vă uitați pe o hartă...

Realizator: Pe harta voturilor de la alegerile de acum.

Ştefan Popescu: Vedeți că RDG-ul rezistă, adică culoarea îl indică și o țară cu asemenea fracturi și asemenea probleme, plus al treilea an de recesiune va fi anul acesta, cel mai probabil și cu o scădere a producției manufacturiere foarte importantă și accentuată în zona sectorului automobilului. Rămâne de văzut ce capacitate de acțiune va avea, reală, vreau să spun - declarațiile sunt una şi capacitatea și faptele sunt cu totul altceva.

Realizator: Și pentru a încheia în nota în care am început, relațiile dintre Ucraina și Statele Unite: considerați că s-au deteriorat atât de mult încât să ne așteptăm la o rupere mai puternică a lor?

Ştefan Popescu: Nu se rup, dar este sacrificată Ucraina, îmi pare foarte rău. Îl citez pe purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tammy Bruce, a dat un comunicat, este pe site-ul Departamentului de Stat, tot după reuniunea de Riad. Spunea: "Să eliminăm factorii iritanți din relația bilaterală", a propos de Federația Rusă - unul din obiective. Deci cred că Ucraina de asta - de fapt, Zelenski, nu neapărat pentru acordul respectiv, cred că nu s-a dorit să accepte termenii general, liniile mari ale acordului care se conturează...

Realizator: Termenii politici ai acordului.

Ştefan Popescu: ... între Statele Unite și Rusia. Exact, asta este marea problemă. Noi trebuie să ne uităm că în Ucraina, când vorbim de Ucraina, sunt trei lucruri la care trebuie să ne uităm: poziția ei, dacă va fi neutră sau va intra într-un sistem de alianțe occidentale, problema garanțiilor și unde va fi linia de demarcație cu Federația Rusă. Astea sunt. Restul sunt ceața care ne împiedică să vedem clar aspectele importante. Zelenski nu a avut răspunsuri satisfăcătoare din partea Washingtonului, de unde și punerea în scenă, repet, premeditată, care a avut loc acum la Casa Albă: execuția lui în direct, care, fără îndoială, va da foarte bine pentru urmăritorii postului de televiziune Fox News.