Ruşii "îi apreciază pe Brejnev, Lenin şi Stalin"
Dintre liderii trecutului, ruşii îl apreciază cel mai mult pe Leonid Brejnev şi cel mai puţin pe Mihail Gorbaciov, arată un sondaj efectuat de centrul independent Levada.
22 Mai 2013, 20:46
Dintre liderii trecutului, ruşii îl apreciază cel mai mult pe Leonid Brejnev şi cel mai puţin pe Mihail Gorbaciov.
Pe de altă parte, peste 80% din cei intervievaţi spun că nu vor lua parte la eventuale proteste antiguvernamentale.
Leonid Brejnev, care a condus Uniunea Sovietică între 1964 şi 1982, este cel mai apreciat dintre liderii ruşi şi sovietici ai secolului XX , relevă un sondaj efectuat recent de centrul independent Levada.
56% dintre cei intervievaţi au manifestat faţă de Brejnev o atitudine pozitivă şi doar 29 de procente, negativă.
Pe locul doi s-a clasat conducătorul revoluţiei bolşevice şi fondatorul statului comunist rus, Vladimir Lenin, 55 de procente pozitive contra 28 negative.
Un alt dictator, Iosif Stalin, este apreciat pozitiv de 50% dintre respondenţi şi negativ de 38 de procente.
În contrast, atitudinea ruşilor faţă de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov şi primul lider al Rusiei post sovietice, Boris Elţin, rămâne net negativă.
Stalin, "asociat cu victoriile militare"
Gorbaciov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, omul care a ridicat cortina de fier, care a permis să aibă loc revoluţiile de catifea din Europa de Est, se află pe ultimul loc în acest clasament cu doar 21 de procente de atitudini pozitive şi cu cel mai mare procent de voturi contra, 66%.
Aceste rezultate, afirmă experţii citaţi de Komersant, demonstrează existenţa în Rusia a unor asocieri stabile.
Astfel, epoca Brejnev - perioada blamată în timpul lui Gorbaciov ca perioada stagnării şi pentru războiul din Afganistan - este privită din perspectiva anilor care i-au urmat ca o eră a stabilităţii, certitudinii şi a unei anume bunăstări a populaţiei.
Numele lui Stalin este asociat nu cu represiunile de masă, ci cu victoriile militare şi cu o anume echitate şi egalitate, fie şi bazată pe frică, deşi oamenii nu ar dori să trăiască ei într-o asemenea epocă.
Respingerea lui Gorbaciov şi Elţîn este de asemenea explicabilă, numele lor fiind asociate cu ceea ce populaţia percepe ca marile eşecuri istorice ale Rusiei: prăbuşirea Uniunii Sovietice, pauperizarea populaţiei şi haosul politic şi social al anilor '90.