Rusia, "gata să ajute Europa"
Directorul general al Fondului Monetar Internaţional a precizat că Rusia doreşte să participe prin intermediul FMI la efortul internaţional de a ajuta Europa să depăşească criza datoriilor suverane.
Articol de Paul Poteraşi, 08 Noiembrie 2011, 15:39
Directorul general al FMI, Christine Lagarde, aflată în vizită în Rusia, a afirmat marţi că Moscova este dispusă să-şi majoreze sprijinul financiar pentru Fondul Monetar Internaţional (FMI), ca parte a eforturilor internaţionale de a ajuta Europa să depăşească criza datoriilor suverane, transmite Reuters.
Christine Lagarde efectuează începând de duminică o vizită de trei zile în Rusia în timpul căreia se va întâlni cu preşedintele rus Dmitri Medvedev, cu reprezentaţi ai ministerului rus al finanţelor, ai Băncii Centrale, precum şi cu alţi membri ai statelor BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud).
"Ştiu că FMI este vehiculul preferat de ţări cum ar fi Rusia", a afirmat Christine Lagarde.
Şi ministrul rus de externe, Sergei Lavrov, a precizat luni că BRICS este gata să furnizeze ajutor zonei euro prin intermediul Fondului Monetar Internaţional, dar vrea în schimb ca angajamentele privind reformarea FMI să fie implementate.
Afirmaţiile lui Sergei Lavrov reflectă aversiunea Rusiei, care este al treilea mare deţinător de rezerve valutare din lume, de a sprijini direct Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF).
Christine Lagarde a anunţat că o delegaţie a FMI va vizita în curând Italia, pentru a efectua o analiză detaliată a situaţiei ţării.
Costurile de creditare ale Italiei au crescut, marţi, din nou, diferenţa între obligaţiunile italiene pe zece ani şi obligaţiunile similare germane a ajuns la 495,5 puncte de bază, un nou maxim istoric.
De asemenea, randamentul pentru bondurile italiene pe 10 ani a crescut şi el la un nivel record de 6,73%, un nivel considerat nesustenabil pe termen lung având în vedere datoria externă a Italiei.
Italia, a treia mare economie din zona euro, a intrat în vizorul investitorilor de mai multe luni având în vedere datoria sa colosală (120% din PIB) şi absenţa unor măsuri eficiente din partea guvernului de la Roma pentru a restabili finanţele publice.
Investitorii se tem că Italia va avea nevoie de un plan european de salvare similar cu cel atribuit Greciei, Portugaliei şi Irlandei.