Rusia, "dispusă să discute cu forţele de opoziţie libiene"
Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a anunţat în premieră că susţine poziţia rebelilor libieni care refuză negocierea directă cu preşedintele Muammar Gaddafi.
01 Iunie 2011, 11:25
Ultimele cifre făcute publice de guvernul libian indică faptul că peste 700 de civili au fost ucişi în bombardamente NATO, începând din luna martie.
Purtătorul de cuvânt al guvernului a afirmat că peste 4000 de persoane au fost rănite, dar nu a prezentat dovezi care să îi susţină afirmaţiile.
NATO însă neagă însă afirmaţia şi precizează că scopul bombardamentelor este să îi protejeze pe libieni de forţele colonelului Gaddafi.
Explozii puternice s-au auzit în cursul nopţii în capitala Tripoli, expusă de zece zile unor raiduri aeriene extinse.
Noutatea apărută în această situaţie este că Rusia, cu o poziţie nedefinită până de curând, este acum de partea rebelilor anti-Gaddafi.
Preşedintele Dmitri Medvedev s-a reorientat după întâlnirea cu omologul american , Barack Omaba, la recentul Summit G-8.
Înaintea vizitei pe care o face în Italia, începând de miercuri şi unde se va întâlni şi cu vicepreşedintele Statelor Unite, Joe Biden, liderul rus a oferit noi elemente ale acestei schimbări de poziţie.
Înaintea convorbirilor de la Roma, Medvedev a mers chiar mai departe, susţinând în premieră poziţia rebelilor libieni care refuză să negocieze direct cu Gaddafi.
Într-o discuţie telefonică avută marţi seară, cu preşedintele sud-african, Jacob Zuma, mediator din partea Uniunii Africane în conflictul libian, Dmitri Medvedev a subliniat necesitatea şi disponibilitatea Rusiei pentru un dialog cu acele forţe din Libia care au viitor politic.
În acelaşi sens, ministrul rus de externe, Serghey Lavrov, a numit rezonabilă cererea opoziţiei libiene, ca puterea de la Tripoli să fie reprezentată la negocieri nu de Gaddafi sau membri familiei acestuia, ci de persoane neutre sau de tehnocraţi.
Apreciind că se conturează elemente reale, ce pot sta la baza unui acord de încetarea focului, Serghey Lavrov a cerut în termeni puţin voalaţi ca NATO, prin acţiunile care "ar putea depăşi mandatul ONU", să nu prejudicieze aceste eforturi.