România şi-a micşorat rata de refuz a vizelor pentru SUA

România şi-a îmbunătăţit indicatorii ratei de refuz a vizelor în mod semnificativ, în ultimii doi ani, în Statele Unite.

Rezultatul obţinut, în condiţiile unei modificări de legislaţie americană, ar putea să ne pună în capul listei pentru obţinerea a ceea ce se numeşte Visa Waiver, liberalizarea regimului vizelor cu Statele Unite.

Scăderea ratei de refuz la cererile de viză pentru Statele Unite de la 17 la 11,5% reprezintă, al doilea an la rând în care România marchează un progres de peste cinci procente, în acest sens.

Ce este şi mai important este că procentul actual este foarte aproape de pragul de 10% pe care SUA l-ar putea introduce pentru acceptarea ţărilor în Viza Waiver, deci, este un pas semnificativ pentru eliminarea vizelor pentru români.

Concret, congresmenii americani lucrează la modificarea legislaţiei actuale care prevede pentru includerea unei ţări în Viza Waiver necesitatea ca rata de refuz la solicitările de viză să nu depăşească 3%.

România trebuie să coboare rata de refuz a vizelor sub 10%

Acest procent ar urma să fie ridicat la 10% ceea ce ar avantaja România şi Polonia care au acum rate de refuz de 11,5 respectiv 10,8%.

Pentru Bulgaria, pe de altă parte, având în vedere rata de refuz de aproape 20%, includerea în Viza Waiver ar putea să dureze, însă, mai mult.

Întrebarea care apare în acest moment nu-i atât "cât de repede poate România să coboare sub 10%" - având în vedere progresele din ultimii ani, nu-i exclus ca în 2014 să fim deja sub acest prag - ci când va fi votată noua legislaţie americană.

Proiectul denumit JOLT Act a fost introdus în ambele Camere ale Congresului.

Propunerile de ridicare a limitei de refuz pentru intrarea în Viza Weiver au fost incluse şi în reforma imigraţiei dezbătută de Congres pe care Obama a numit-o în această toamnă "una dintre priorităţile administraţiei sale pentru acest an".

Şanse minime ca noua legislaţie în domeniu să fie aprobată până la sfarşitul anului

Administraţia americană s-a confruntat însă de atunci cu probleme serioase de aplicare a reformei în sănătate cunoscută drept ObamaCare iar imigraţia a căzut în planul doi.

Sunt şanse minime acum ca noua legislaţie în domeniu să fie aprobată până la sfarşitul anului, aşa cum îşi propunea Obama.

Având în vedere susţinerea democraţilor faţă de proiect, totul depinde de calculele pe care şi le fac republicanii.

E vorba de calcule, pentru că, în principiu, republicanii se opun prevederilor care ar putea duce la obţinerea cetăţeniei americane de către oamenii care au venit ilegal în Statele Unite, or asta este una dintre prevederile legii dezbătute în Congres.

Problema pentru republicani este că, având în vedere numărul în creştere al imigranţilor, o astfel de atitudine îi poate costa voturi, aşa cum s-a văzut şi la alegerile prezidenţiale de anul trecut, iar presiunea este mare, având în vedere că anul viitor este din nou unul electoral, fiind programate alegeri pentru Camera Reprezentanţilor şi Senat.

Un succes în privinţa reformei imigraţiei ar putea fi obţinut anul viitor

Washington Post scrie că preşedintele Camerei Reprezentanţilor, republicanul John Boehner, ar da dovadă că ia imigraţia în serios, prin numirea recentă a Rebeccăi Tallent drept secretar pentru politici legate de imigraţie în staff-ul său.

Rebecca Tallent a lucrat în trecut la Centrul pentru Politici Bipartizanale şi este o expertă în domeniul imigraţiei.

De altfel, jurnaliştii de la Washington Post notează că anul viitor ar putea oferi o ocazie mai bună ca oricând de a obţine un succes în privinţa reformei imigraţiei, tocmai pentru că este unul electoral în care democraţii nu vor să piardă controlul asupra Senatului şi ar putea da dovadă de ceva flexibilitate, iar în Camera Reprezentanţilor extrema dreaptă nu ar mai avea forţa de acum câteva luni, de dinainte de bolcajul guvernamental.

Un alt aspect care trebuie luat în considerare, însă, este că nu e de loc clar cum va arăta proiectul final în domeniul imigraţiei.

O variantă propusă de republicani este ca în loc să aprobe un act normativ mare Congresul să adpote mai multe legi mai mici care să adreseze punctual probleme legate de imigraţie.

Prin urmare, toate prevederile reformei sunt încă în negociere, inclusiv, cea legată de pragul necesar pentru admiterea unei ţări în Visa Weiver.