Ascultă Radio România Actualitaţi Live

România implicată într-o conferință despre refugiați la Vatican

România deține președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului din martie 2016, an în care a organizat peste 100 de evenimente în străinătate. La începutul lui martie 2017, președenția va fi preluată de Elveția.

Articol de Elena Postelnicu, Corespondent RRA în Italia, 17 Februarie 2017, 11:15

La Vatican a început, joi seara, Conferința internațională "Politici privind refugiații din 1933 până în prezent. Provocări și responsabilități", organizată de Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului, în colaborare cu Sfântul Scaun. În martie 2016, România a preluat președinția Alianței, urmând ca la începutul lunii martie 2017 să o predea Elveției. La evenimentul de la Vatican este prezent, pe lângă cei doi ambasadori de la Roma, ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, profesorul Liviu-Petru Zăpârţan și ambasadorul României în Italia, George Bologan și președintele Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, ambasadorul Mihnea Constantinescu.

Mihnea Constantinescu: Această organizație se ocupă de istoria Holocaustului, de lecțiile pe care le putem învăța din această istorie și ca urmare știm foarte bine care sunt consecințele eșecului comunității internaționale de a răspunde eficient în situații de criză umanitară. Iată că deși circumstanțele privind situația actuală a refugiaților în Europa, dar și în alte locuri de pe glob sunt diferite față de condițiile din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fără îndoială că pot fi identificate și unele paralele între tratamentul refugiaților de atunci și acum, în special privind situații de închiderea frontierelor, creșterea fenomenului xenofobiei, utilizarea discursului umilitor sau dezumanizant la adresa refugiaților. Față de toate acestea cred că avem o datorie să tragem un semnal de alarmă, să avem o voce mult mai puternică pentru ca întreaga comunitate internațională să acționeze mult mai solidar.

Rep: Cum au primit reprezentanții Vaticanului colaborarea în cadrul acestei conferințe? Cred că sunteți pentru prima dată aici.

Mihnea Constantinescu: Eu nu sunt pentru prima dată la Vatican, însă Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului este pentru prima dată angajată într-o activitate comună, într-un proiect comun cu Sfântul Scaun. Este, aș putea spune, o deschidere cu o semnificație aproape istorică pentru activitatea Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului. Ne-am bucurat de tot sprijinul și de toată deschiderea din partea Sfântului Scaun și dovadă este faptul că la deschiderea acestei conferințe am avut o participare de nivel foarte înalt; l-am avut pe arhiepiscopul Paul Richard Gallagher, care este secretarul pentru relațiile cu statele al Sfântului Scaun, deci ministrul de Externe al Sfântului Scaun, de asemenea monseniorul Antoine Camilleri, care este vice-ministru pentru afaceri externe, deci este un adjunct al secretarului de stat pentru relațiile cu statele, multe alte personalități, care activează în cadrul instituțiilor asociate Sfântului Scaun, mediu diplomatic acreditat la Vatican și de asemenea reprezentanți ai instituțiilor accademice care activează aici. Participarea este impresionantă, dar nu numai atât, contribuția efectivă a reprezentanților Sfântului Scaun, cu moderatori, cu personalități care participă chiar cu cuvântări în aceaste două zile, arată interesul și, fără îndoială, preocuparea profundă care există aici, la Vatican, pentru problema refugiaților. Într-un fel sau altul, ideea noastră, a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, și, trebuie să mărturisim, ideea președinției românești la Alianță de a încerca un proiect comun cu Sfântul Scaun se datorează și îndemnurilor extrem de generoase și extrem de profunde și importante pe care Sanctitatea Sa Papa Francisc le-a făcut, în ultima perioadă, întregii comunități internaționale, pentru a se implica mai mult în gestionarea acestei problematici a refugiaților. Este, iată, și un răspuns pe care România se străduie să îl dea împreună cu celelalte state din Europa, într-un fel atrăgând interesul celorlalte state din Europa pentru o atitudine mult mai angajantă în această problematică umanitară.

Rep: În acest an, în care România deține președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, an care se încheie peste câteva săptămâni, au fost organizate numeroase evenimente. Îmi spuneați mai devreme că numai în străinătate au fost peste 100 de evenimente. Se vede rezultatul acestor conferințe?

Mihnea Constantinescu: Nu a fost vorba numai despre conferințe; sunt importante evenimentele și dezbaterile pe care noi le-am organizat pe parcursul președintiei României la Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului în străinătate. Cred, însă, că este poate mult mai important ceea ce am reușit să creăm în România, în această perioadă. În primul rând, trebuie să spunem că ne-am bucurat de o susținere incredibil de mare din partea președintelui României, care a fost foarte apropiat de agenda noastră, de modul în care ne-am desfășurat activitățile și ne-a încurajat să mergem înainte cu proiectele pe care ni le-am propus, atât în țară, cât și în străinătate. Sigur că cele două plenare ale Alianței pe care le-am organizat în România, la București și la Iași, au creat o preocupare din partea instituțiilor, din partea mediului academic, din partea experților preocupați de problematica Holocaustului, dar, mai mult decât atât, am reușit să atragem interesul și a altor categorii de public interesat sau preocupat de istorie, preocupat de problematica drepturilor omului și iată că suntem deja respectați și admirați pentru modul în care am reușit să promovăm programe de educație privind istoria Holocaustului, combaterea discriminării, antisemitismului, al xenofobiei, programe destinate funcționarilor publici, ofițerilor de poliție, magistraților, diplomaților și fără îndoială că aceste programe vor continua și în acest an. Ne bucură nu doar faptul că România s-a aflat undeva în prima linie a interesului internațional pentru această problematică, dar ne bucură pentru faptul că am reuțit să ne asumăm și să responsabilizăm în interiorul României cât mai multe segmente față de această problematică a Holocaustului și nu în cele din urmă față de problematica noilor fenomene ce apar, ce se dezvoltă din păcate în Europa: antisemitismul, xenofobia, rasismul și alte forme de discriminare.

Rep: Din păcate acte xenofobe și antisemite există în continuare și în prezent, așa cum spuneați și dvs. În acest an, în care România a deținut președenția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului – ați constatat care sunt țările, zonele în care s-au înregistrat mai multe astfel de cazuri?

Mihnea Constantinescu: Din păcate sunt fenomene pe care însăși noile tendințe de globalizare și mijloacele de comunicare cât mai larg le propagă difuz. Este greu să spui în acest moment într-o zonă sau în alta aceste fenomene se întâlnesc mai des. Este o preoccupare pe care o avem și o datorie să încercăm să găsim acele metode care pot preveni răspândirea unor astfel de mesaje, manifestări, atitudini; multe dintre ele sunt izvorâte din prejudecăți care se transmit de la o generație la alta din păcate. Pe de altă parte trebuie să recunoaștem că în Europa de astăzi fenomene precum cel despre care vorbim astăzi aici – problema refugiaților – crează și polarizări în ceea ce privește opinia față de acest fenomen, de multe ori tendințele acestea sau mișcările extremiste folosind cu dibăcie și într-un mod foarte subtil această motivație pentru a-și promova agenda estremistă xenofobă, uneori chiar antisemită.

Rep: Când se încheie practic președenția României la Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului?

Mihnea Constantinescu: Președenția noastră se va încheia la începutul lunii martie. A fost o președenție de un an de zile; urmează să predăm acest mandat colegilor elvețieni și odată cu predarea acestui mandat, fără îndoială, predăm și un inventar destul de substanțial de lucruri pe care am reușit să le realizăm, să le obținem în acest an atât în planul extinderii activității Alianței către alți parteneri de cooperare, dar și în planul instrumentelor de lucru ale Alianței, în primul rând prin obținerea pe timpul Președenției românești la Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului a definiției de lucru privind antisemitismul, un instrument extrem de important și de util pentru orice organizație internațională, pentru orice instituție care este preocupată de aplicarea legii de prevenirea și combaterea fenomenelor antisemite.

Preşedintele Trump a spus că ar putea sancţiona Rusia dacă refuză să negocieze încheierea războiului din Ucraina
În lume 22 Ianuarie 2025, 08:16

Preşedintele Trump a spus că ar putea sancţiona Rusia dacă refuză să negocieze încheierea războiului din Ucraina

Preşedintele american Donald Trump a declarat marţi că va impune probabil sancţiuni Rusiei dacă preşedintele acesteia,...

Preşedintele Trump a spus că ar putea sancţiona Rusia dacă refuză să negocieze încheierea războiului din Ucraina
Oraşul Mikolaiv, vizat de bombardamente ruseşti
În lume 22 Ianuarie 2025, 08:07

Oraşul Mikolaiv, vizat de bombardamente ruseşti

Ocupanţii ruşi au atacat oraşul ucrainean Mikolaiv marţi seară, efectuând bombardamente cu ajutorul unor drone de tip Shahed.

Oraşul Mikolaiv, vizat de bombardamente ruseşti
Autorităţile române monitorizează situaţia din Marea Neagră după eşuarea unor petroliere ruseşti
În lume 22 Ianuarie 2025, 07:38

Autorităţile române monitorizează situaţia din Marea Neagră după eşuarea unor petroliere ruseşti

Peste 2.000 de tone de produs petrolier extrem de toxic au ajuns în mare.

Autorităţile române monitorizează situaţia din Marea Neagră după eşuarea unor petroliere ruseşti
Cel puţin 10 palestinieni au fost ucişi în oraşul Jenin din Cisiordania
În lume 22 Ianuarie 2025, 07:33

Cel puţin 10 palestinieni au fost ucişi în oraşul Jenin din Cisiordania

Cel puţin 10 palestinieni au fost ucişi marți în oraşul Jenin din Cisiordania, unde Israelul a lansat o operaţiune militară...

Cel puţin 10 palestinieni au fost ucişi în oraşul Jenin din Cisiordania
Reprezentanţi ai Bulgariei, Greciei şi României au reluat discuţiile privind Coridorul de transport Nord-Sud
În lume 21 Ianuarie 2025, 23:45

Reprezentanţi ai Bulgariei, Greciei şi României au reluat discuţiile privind Coridorul de transport Nord-Sud

Acest coridor strategic ar urma să conecteze oraşele greceşti Salonic şi Alexandroupolis de Varna, din Bulgaria, şi de...

Reprezentanţi ai Bulgariei, Greciei şi României au reluat discuţiile privind Coridorul de transport Nord-Sud
Noul pachet strategic pentru creşterea competitivităţii blocului comunitar
În lume 21 Ianuarie 2025, 22:11

Noul pachet strategic pentru creşterea competitivităţii blocului comunitar

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta săptămâna viitoare noul pachet strategic de măsuri pentru...

Noul pachet strategic pentru creşterea competitivităţii blocului comunitar
Emil Hurezeanu: O eventuală victorie a Rusiei ar putea afecta configuraţia mondială
În lume 21 Ianuarie 2025, 18:47

Emil Hurezeanu: O eventuală victorie a Rusiei ar putea afecta configuraţia mondială

Într-un interviu în exclusivitate pentru Radio România Actualităţi, șeful diplomaţiei române Emil Hurezeanu a vorbit despre...

Emil Hurezeanu: O eventuală victorie a Rusiei ar putea afecta configuraţia mondială
Forţe armate franceze implicate în acţiuni NATO, ţinta unor acte agresive rusești
În lume 21 Ianuarie 2025, 18:45

Forţe armate franceze implicate în acţiuni NATO, ţinta unor acte agresive rusești

Săptămâna trecută, un avion francez de patrulare a fost vizat de radarul armatei ruse în timp ce survola Marea Baltică.

Forţe armate franceze implicate în acţiuni NATO, ţinta unor acte agresive rusești