Roma s-a retras din cursa pentru găzduirea JO - 2020

Anul 2011 a adus o uşoară creştere economică statelor europene, dar ultimul trimestru s-a dovedit, conform previziunilor, unul de scădere. Italia a intrat în recesiune şi se pregăteşte de noi reduceri bugetare.

Armata va renunţa, treptat, la peste 40 de mii de angajaţi militari şi civili şi va face restructurări importante în dotarea cu echipamente, pentru a scădea costurile, transmite France Presse.

O altă decizie impusă de criza economică este retragerea candidaturii capitalei Roma de pe lista aspirantelor de a găzdui ediţia din anul 2020 a Jocurilor Olimpice de vară.

Gestionarea unor astfel de evenimente sportive de amploare este considerată în egală măsură un avantaj, dar şi un uiaş risc pentru economia ţării organizatoare.

13 august 2004, Atena -10.500 de sportivi din 202 ţări erau pregătiţi pentru jocurile olimpice de vară.

Bugetul iniţial alocat a fost de aproape şase miliarde de euro.

Cu numai o lună înainte de debutul întrecerii, ministrul de finanţe grec anunţa oficial că nota de plată este mai mare.

Guvernul a fost nevoit să pompeze încă un miliard de euro, iar jurnaliştii descriau Atena ca pe un uriaş şantier.

Muncitorii lucrau contra timp pentru a amenaja gările, pentru a reface străzile şi chiar pentru a termina la timp satul olimpic.

Şoseaua de centură a costat peste două miliarde de euro. Încasările nu au fost nici pe de parte la nivelul cheltuielilor.

Acelaşi ministru de finanţe anunţa că cinci mii de camere de hotel vor fi libere în Atena pe perioada întrecerii.

Deficitul Greciei a ajuns după olimpiadă de 5,3%.

8 august 2008, Beijing

Dornice să demonstreze lumii puterea economică pe care o au autorităţile, chinezii au investit în organizare peste 40 de miliarde de dolari.

Ediţia 2008 a Jocurilor Olimpice de vară a devenit astfel cel mai costisitor eveniment din istoria competiţiilor sportive.

"China va asigura o competiţie la cele mai înalte standarde", spunea preşedintele Hu Jintao la banchetul de deschidere.

Aşa a şi fost.

Încasările de sub un miliard de dolari nu au mai contat, scopul de a face o demonstraţie de forţă a fost atins.

Londra - 2012

Investiţia anunţată pentru cea de-a 30-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară, Londra 2012, este de peste 11 miliarde de euro.

În Marea Britanie există însă o înţelegere între toate partidele mari pentru susţinerea evenimentului.

Bugetul alocat pentru sport a fost majorat încă din 2010, la fel şi contribuţia Loteriei Naţionale a Angliei.

Infrastructura există deja, iar biletele vor fi cele mai scumpe din istoria Jocurilor Olimpice, dar chiar şi aşa, temerile unor analişti britanici se leagă de faptul că încasările ar putea fi insuficiente pentru a compensa contracţia economică prognozată pentru anul acesta.

În Uniunea Europeană se vorbeşte de contracţii şi de două procente, în cazul Italiei, de pildă, dar şi despre un deceniu pierdut, în care se va duce mai mult o luptă pentru supravieţuire economică, ori nota de plată pentru o olimpiadă este de cel puţin 10 miliarde de euro, iar investiţiile trebuie începute cu ani buni înainte de startul competiţiei sportive.

Nu este aşadar de mirare că Roma a decis să renunţe la candidatură.