"Revolta fermierilor amenință să atragă nemulțumiri, în acest an electoral, în întreaga lume"

Eric Foucault își conduce tractorul verde, imens, mai încet decât poate merge. Strigând în telefonul său mobil peste zarva motoarelor și claxonelor, fermierul din sudul Parisului este unul dintre cei 200 care blochează autostrada spre capitala Franței, scrie Bloombreg.

Foucault și colegii săi protestatari sunt neliniștiți, lista lor de nemulțumiri este lungă: costuri în creștere, birocrație în creștere, noile reglementări ale Uniunii Europene din Green Deal și importurile care le reduce piețele. „Cine seamănă mizerie culege mânie”, scrie pe una dintre pancartele lor.

Fermierii au o lungă istorie de indignare, mai ales în Franța, iar cele mai recente acțiuni nu se limitează la Europa. Dar acum sunt diferite amploarea și impactul potențial într-un an de risc politic sporit date fiind alegerile din UE, India, SUA și alte zeci de locuri.

În întreaga lume, agricultura devine un câmp de luptă cheie. Cei de la putere încearcă să îi liniștească pe fermieri, în timp ce oponenții, de la Donald Trump la grupurile de extremă dreapta din Europa, încearcă să le exploateze furia. Aceasta a devenit cea mai recentă încăierare dintr-un război cultural mai amplu, în mare parte concentrat pe viteza tranziției economice și sociale ca răspuns la schimbările climatice.

„Politicienii vor doar să fie aleși, așa că se agață de mișcarea fermierilor”, a spus Foucault, 55 de ani, care cultivă grâu, orz, sfeclă și rapiță. „Partidele de dreapta, ecologistii – toată lumea se adună”.

Șirul de vehicule agricole îndreptându-se spre Paris pe 26 ianuarie a fost doar o manifestare recentă de nemulțumire. Zeci de tractoare au blocat străzile din Bruxelles, lângă instituțiile UE, la mai puțin de o săptămână mai târziu, în timp ce fermierii și-au îndreptat resentimentele către liderii blocului, reuniți în apropiere pentru un summit.

Au existat proteste și în Italia, Spania, Elveția și România. Fermierii din Polonia au fost în fruntea opoziției față de cerealele care sosesc din Ucraina vecină, forțând guvernul să se întoarcă la masa negocierilor. În Germania, (fermierii) au blocat autostrăzile, luna trecută, timp de o săptămână, pentru a critica reducerea subvențiilor la motorină. Mii de oameni s-au adunat pe drumul care duce la Poarta Brandenburg din Berlin.

În SUA, fermierii se plâng că le subminează prețurile marile companii. În India, care se bazează pe sute de milioane de mici fermieri pentru a se hrăni, prim-ministrul Narendra Modi a încercat să-i liniștească oferindu-le bani și subvenții, dar capitala a fost blocată marți din cauza demonstrațiilor cultivatorilor, iar țara se va confrunta cu o grevă națională pe 16 februarie, organizată de fermieri, sindicate, organizații de femei și studenți.

Luați împreună, fermierii reprezintă o provocare semnificativă pentru guvernele care trebuie să navigheze în tranziția dificilă, dar necesară către o producție alimentară și diete sănătoase și durabile, potrivit lui Chris Hegadorn, profesor de politică alimentară globală la Sciences Po din Paris.

„Poți trăi fără mașină electrică, poți trăi fără telefon mobil, dar nu poți trăi fără fermieri și fără hrana pe care o produc”, a spus Hegadorn, un diplomat american pensionar. „Ar trebui să le acordăm atenție? Absolut."

Cu siguranță oficialii iau notă. În ultimele săptămâni, UE a dat înapoi în privința unora dintre ambițiile sale ecologice cheie în agricultură, sursa a mai mult de o zecime din emisiile de gaze cu efect de seră.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit cu industria agricolă pentru a încerca să evite nemulțumirile. În Franța, cel mai mare producător al Europei, guvernul președintelui Emmanuel Macron promite mai mulți bani pentru fermieri și respinge negocierile comerciale ale UE cu țările din America Latină.

Alegerile recente au creat precedente. În Noua Zeelandă, noul guvern al Partidului Național, favorabil fermierilor, a propus să amâne ceea ce urma să fie prima taxă din lume pe emisiile agricole, până în 2030. Planurile de reducere a poluării cu azot în Țările de Jos au dus la proteste paralizante înainte ca fermierii nemulțumiți să-l ajute pe liderul Partidului Libertății, de extremă dreapta, Geert Wilders, să obțină o victorie electorală surpriză anul trecut.

Chiar și în Brazilia, unde liderul naționalist Jair Bolsonaro a pierdut puterea, în ciuda sprijinului fermierilor, sectorul agricol face eforturi pentru a deraia agenda de mediu a președintelui Luiz Inacio Lula da Silva.

Pe hârtie, contribuția agriculturii la economia globală este mică în raport cu serviciile și industria. Agricultura reprezintă mai puțin de 2% din produsul intern brut în UE și doar 1% în SUA, în timp ce angajează aproximativ 3% din forța de muncă în țările cu venituri mari, o tendință în continuă scădere.

Cu toate acestea, agricultura captează atenția mai mult într-o eră a îngrijorării cu privire la aprovizionarea cu alimente și atâta timp cât prețurile rămân o preocupare cheie pentru alegători. Asigurarea hranei la prețuri accesibile pentru populațiile în creștere este esențială, deoarece schimbările climatice afectează recoltele, războiul împiedică accesul la rutele de export și țările pun bariere comerciale.

Trump, care s-a bucurat de un sprijin puternic din partea fermierilor americani, în ciuda războaielor comerciale ale fostului președinte și a mișcărilor de politică extrem de nepopulare care afectează biocombustibilii produși pe bază de culturi agricole, încearcă din nou să valorifice discordia culturală din SUA.

În timp ce obține victorii în alegerile primare republicane de nominalizare, el a câștigat în Iowa, principalul stat producător de porumb. Convenția Națională Republicană, la care nominalizarea va fi decisă oficial, va avea loc în Wisconsin, o fortăreață a producției de lapte.

Susținerea din Wisconsin l-a ajutat pe Trump să câștige președinția în urmă cu aproape opt ani, devenind primul candidat republican la președinție care a câștigat în Midwest, din 1984.

Cris Peterson și soțul său, Gary, care dețin și conduc o fermă de lactate, la a cincea generație, în nord-vestul statului Wisconsin, s-au numărat printre alegătorii din statele agricole cruciale care l-au ajutat pe Trump să obțină victoria împotriva lui Hillary Clinton. Atenția constantă a lui Trump pentru agricultură a fost o parte cheie a discursului, a spus ea.

„În toată viața mea, nimeni dintr-o cursă prezidențială sau care a ajuns să fie președinte nu a vorbit vreodată despre fermieri atât de mult ca Donald Trump”, a spus Peterson, care și-a activat alarma pe telefon în fiecare zi la ora 20:00, pentru a-i aminti să se roage pentru Trump în timpul campaniei sale câștigătoare. „Știu că este un mare șmecher de oraș, dar a știut că agricultura este cu adevărat importantă pentru țară.”

Însă, în urmă cu patru ani, Trump a pierdut și în Wisconsin, și locul de la Casa Albă, câștigat de Biden. Dacă va fi numit candidatul republican, la sfârșitul acestui an, Trump va avea din nou nevoie de un sprijin major din partea fermierilor și comunităților rurale, dacă dorește să se întoarcă la Washington.

Printre fermieri există o stare de agitație înaintea votului din noiembrie. Veniturile din agricultură sunt încă ridicate la un nivel istoric, dar sunt pregătite pentru cea mai mare scădere, din 2006, pentru o scădere a prețurilor la orice, de la porumb și soia până la lapte și carne de porc, de la ultimele recorduri.

Efortul lui Biden de a accelera tranziția la vehiculele electrice i-a înfuriat pe producătorii de culturi folosite pentru biocombustibili, care susțin că liderul american trece cu vederea oportunitatea de a lupta împotriva schimbărilor climatice și cu combustibili lichizi regenerabili de la fermă.

Ceea ce îl îngrijorează pe producătorul de lactate pe baze ecologice din Wisconsin, Darin Von Ruden, este că prețurile de referință ale laptelui vor favoriza din nou marile companii. „Este o bătălie lungă și fermierii nu ajung de obicei unde ar trebui”, a spus Von Ruden.

În mandatul lui Trump - în 2019 - Jim Goodman, un fermier ecologic pensionar din sud-vestul statului Wisconsin, a vândut ferma de lactate și carne de vită aflată la a patra generație a familiei sale. Un an mai târziu, a votat pentru Biden.

Deși s-a descurcat bine, mulți producători de lapte nu au reușit, de-a lungul anilor, a spus el. Administrația Biden a făcut niște „eforturi bune” pentru a susține economia rurală și mediul, dar trebuie făcut mult mai mult pentru a ajuta fermierii, inclusiv un moratoriu privind extinderea fermelor deținute de corporații, a spus Goodman, în vârstă de 69 de ani. Nu știe dacă l-ar sprijini pe Biden din nou în aceste alegeri sau dacă ar sprijini un candidat progresist, așa cum a făcut în 2016.

În SUA și Europa, fermierii spun că sunt acum suprasolicitați de birocrație și de costuri în creștere, atunci când aproximativ 38% din terenul agricol din Europa este cultivat și jumătate în SUA. Totuși, nu se poate spune că nu au primit niciun ajutor financiar de-a lungul anilor.

În mod paradoxal, fermierii din UE s-au bucurat de cele mai înalte niveluri de venit din ultimii ani, în ciuda creșterii costurilor, potrivit lui Alan Matthews, profesor emerit de politică agricolă europeană la Trinity College Dublin.

Blocul a cheltuit 2,5 miliarde de euro (2,7 miliarde de dolari) pentru măsuri legate de criză pentru a sprijini fermierii din 2014 și a alocat până la 270 de miliarde de euro pentru fondul său agricol pentru perioada 2023-2027, aproximativ o treime din bugetul comun al UE.

Într-adevăr, Politica Agricolă Comună, PAC, a reprezentat cea mai mare cheltuială a UE din mare parte a istoriei sale, deși a evoluat în ultimii ani pentru a lega finanțarea de cerințele ecologice.

Totul se rezumă la bani și în India, lucru pe care Modi îl urmărește înaintea alegerilor din primăvară. Protestele fermierilor care au paralizat o mare parte din Delhi în 2020 și 2021 l-au forțat pe premierul indian să abroge reformele pieței agricole.

În timpul campaniei din acest an, Modi a inclus în mod repetat fermierii ca grup care necesită atenție.
Nu toți fermierii sunt convinși. Sectorul a fost inundat de probleme de ani de zile, cum ar fi datoria ridicată, împrumuturile agricole, volatilitatea prețurilor și daunele aduse culturilor din cauza schimbărilor climatice.

Avik Saha, președintele grupului agricol Jai Kisan Andolan, a declarat că modul în care se stabilește prețul produselor pe piață nu aduce beneficii cultivatorilor, în ciuda promisiunilor guvernului de a interveni. Grupul său a fost în toiul protestelor de acum câțiva ani și va reveni în stradă săptămâna aceasta. Drumurile majore de acces au fost blocate marți în capitala Indiei, după ce liderii grupurilor de fermieri au declarat că, în discuțiile cu oficialii guvernamentali cu privire la garantarea împrumuturilor și a prețurilor la recolte, nu au ajuns la un acord.

„Gata cu promisiunile, avem nevoie de acțiune acum”, a spus Saha. „Acțiune înseamnă că ar trebui să existe o lege privind prețul minim pentru culturi. Dați-ne legi acum. Schemele privind agricultura anunțate de guvernul Narendra Modi nu servesc niciunui scop.”

India a reprezentat cea mai mare pondere globală a protestelor fermierilor din ultimii trei ani, estimează compania de consultanță Verisk Maplecroft. Dar mobilizarea din Europa atrage atenția cel mai mult în acest moment - și sunt grupuri care doresc să profite politic.

Ceea ce a generat neliniște în rândul fermierilor din Europa este ambițiosul Green Deal, un pachet legislativ al UE conceput pentru a reduce poluarea până în 2050. Reevaluarea ecologică implică un imbold pentru mai multă agricultură ecologică și îmbunătățirea bunăstării animalelor. Alte cerințe de reducere a poluării vor fi introduse ca parte a obiectivelor climatice intermediare pentru 2040, alimentând incertitudinea.

Unii fermieri se tem că politicile ecologice le vor reduce randamentul și, prin urmare, veniturile, în timp ce criza costului vieții îngreunează transferul costurilor către consumatori.

Partidele de extremă dreapta, eurosceptice, încearcă să profite de asta. Fermierii au avut opinii diferite față de cele ale partidelor naționaliste în privința imigrației, deoarece au nevoie de acces la forța de muncă migrantă, dar cele două părți par aliniate în opoziția față de politicile ecologice ambițioase, potrivit lui Simon Hix, profesor de politică comparată la Institutul Universitar European din Florența.

Hix este coautor al unui raport pentru Consiliul European pentru Relații Externe care prezice că populiștii anti-UE vor fi probabil în fruntea votului în nouă state membre, la alegerile europarlamentare din iunie. Este inclusă Franța, unde sondajele favorizează partidul de extremă dreapta Rassemblement National, condus de Marine Le Pen. Iar partidul lucrează din greu pentru a atrage fermierii.

Louis Aliot, prim-vicepreședintele Rassemblement National și primar al orașului Perpignan, din sud, este unul dintre oficialii săi care va merge la fermierii care blochează drumurile din Franța. El sprijină afirmația lor că piața franceză este inundată de produse din locuri precum Polonia, din cauza pieței deschise a UE, iar standardele sunt diferite.

În timp ce se pregătește să candideze la alegerile UE, Aliot vrea ca o parte din agricultura franceză să fie protejată de concurență, așa cum sunt filmele, în cinematografie. Asta ar fi în plus față de cota de 17% a Franței din bugetul PAC al UE.

„Când ne-am exprimat aceste preocupări, am fost acuzați că suntem demagogi chiar și de către unele sindicate de fermieri”, a spus Aliot. „După cum puteți vedea astăzi, am avut dreptate tot timpul. Unii spun că ne cocoțăm pe valul (protestelor) fermierilor. Eu spun că au trecut 30 de ani când navigăm așa.”

Altul dintre factorii naționaliști care perturbă fermierii este prim-ministrul maghiar Viktor Orban, care a fost în conflict cu UE pentru orice, de la statul de drept în țara sa, până la ajutorul pentru Ucraina.

În ianuarie, Mathias Corvinus Collegium, un colegiu din Budapesta care a devenit un instrument pentru puterea soft a lui Orban, a organizat o întâlnire a fermierilor europeni la Bruxelles, pentru a lansa rezistența colectivă.

Organizația încearcă să creeze o rețea de fermieri din diferite țări, precum Franța, Germania și Țările de Jos, pentru ca ei să „înțeleagă că nu sunt singuri”, a declarat Frank Furedi, director executiv al diviziei MCC Bruxelles. Scopul final este un răspuns paneuropean pentru a pune presiune pe UE pentru a schimba regulile, a spus el.

„Aveți impresia că unii de la Bruxelles își imaginează că agenda ecologică este mult mai importantă decât fermierii care produc hrană”, a spus Furedi, un sociolog care se concentrează pe cultura contemporană. „Aproape că ai impresia că uneori și-ar dori să existe mai puțină agricultură în Europa, pentru că se pare că ei cred că asta ar ajuta mediul.”

La rândul lor, oficialii din UE au recunoscut impactul asupra fermierilor. Deja în acest an, sub presiunea protestatarilor din întreaga Europă, UE a respins propunerile care le-ar cere fermierilor să lase mai mult teren necultivat pentru a stimula biodiversitatea. Un plan emblematic de reducere la jumătate a utilizării pesticidelor va fi retras, deoarece a devenit un „simbol al polarizării”, a anunțat șefa UE, von der Leyen, pe 6 februarie.

Revenind în Franța, prim-ministrul Gabriel Attal a stabilit, în această lună, măsuri pentru a ajuta fermierii, inclusiv sprijin financiar, o reprimare a concurenței neloiale și verificări mai stricte ale originii produselor care sosesc din altă parte.

În primul rând, Amaury Babault, care reprezintă a șasea generație de fermieri din familia sa și este președintele sindicatului tinerilor fermieri din sudul Parisului, este sceptic că sectoirul său va rămâne pe ordinea de zi după ce oamenii vor vota.

„Partidele politice încearcă să se asocieze cu mișcarea noastră, ele intervin doar atunci când sunt alegeri”, a spus Babault, în vârstă de 34 de ani, în timp ce protesta pe autostrada spre Paris, pe 26 ianuarie. „Dar noi, fermierii, nu avem încredere în ei. În Franța, oamenii au nevoie de fermieri. Politicieni au? Nu sunt atât de sigur."

Autori: Nayla Razzouk, Kim Chipman, Lyubov Pronina, Pratik Parija

Au colaborat Michael Hirtzer, Natalia Ojewska, Swati Gupta, Sam Dodge, Daniel Carvalho, Ewa Krukowska, Cagan Koc, Jody Megson, John Ainger, Tracy Withers

Traducerea: Cristina Zaharia/RADOR RADIO ROMÂNIA.