R. Moldova şi România "trebuie să aibă relaţii apropiate"

Preşedintele ales al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat la Radio Chişinău că relaţiile cu România trebuie să fie apropiate deoarece "la rădăcina relaţiilor noastre stau o istorie aparte, o cultură comună, avem multe în comun".

Potrivit lui Nicolae Timofti, iniţiativele de cooperare politică, economică, culturală care s-au lansat de la Chişinău şi Bucureşti vor fi susţinute în mandatul său.

Primul preşedinte care l-a felicitat pentru alegerea sa în fruntea statului a fost Traian Băsescu, a mai amintit Nicolae Timofti în cadrul interviului de la Radio Chişinău.

Preşedintele Republicii Moldova a declarat că prima vizită oficială externă doreşte să o facă la Bruxelles.

Referindu-se la integrarea europeană a Republicii Moldova, Nicolae Timofti a spus că numai în comun parlamentul, guvernul şi preşedintele ţării vor putea convinge cetăţenii că este calea corectă.

"De aceea sunt convins că noi vom reuşi, nu eu singur. Şi am mai spus-o, că în Republica Moldova, unde este o republică parlamentară, conduc ţara trei puteri: parlamentul, guvernul şi preşedintele ţării. Şi numai în comun vom lucra în această direcţie, să convingem cetăţenii că drumul aleasă este cea mai corectă la moment şi pe viitor", a declarat Nicoale Timofti.--fb1

Preşedintele ales al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a acordat un interviu postului Radio Chişinău, în care s-a referit, între altele, la integrarea europeană a Republicii Moldova, modificarea Constituţiei, combaterea corupţiei şi relaţiile Republicii Moldova cu România, Ucraina şi Rusia.

Este primul interviu pe care Nicolae Timofti îl acordă în calitatea sa de preşedinte ales, unei instituţii audiovizuale.

Audio: Interviul integral cu noul preşedinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti. Realizator Vlad Ţurcanu.

Al patrulea preşedinte ales al Republicii Moldova

Nicolae Timofti este al patrulea preşedinte ales al Republicii Moldova şi a fost pus în funcţie după o criză politică de aproape trei ani, timp în care deputaţii de la Chişinău nu au reuşit să aleagă un şef al statului.

Până acum Nicolae Timofti a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, informează Radio Chişinău.

El a fost ales şef al statului cu votul a 62 de deputaţi, în timp ce minimul necesar este de cel puţin 61 de voturi din totalul celor 101.--fb2

Pentru Nicolae Timofti au votat 58 de deputaţi din Alianţa pentru Integrare Europeană, trei deputaţi socialişti şi deputatul neafiliat Mihai Godea.

Partidul Comuniştilor a boicotat alegerea şefului statului.

Noul preşedinte va depune jurământul în cel mult 45 de zile dupa alegeri.

La 3 septembrie 1990 Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldova a hotărât ca Mircea Snegur să fie ales preşedinte al R.S.S.Moldova.

La 23 mai 1991, denumirea statului R.S.S. Moldova a fost schimbată în Republica Moldova.

Mircea Snegur a fost preşedinte între anii 1990-1996.

Între 1996-2001 a fost ales Petru Lucinschi iar Vladimir Voronin a deţinut funcţia de preşedinte timp de două mandate între anii 2001 şi 2009 potrivit paginii oficiale de internet a preşedinţiei Republicii Moldova.

Din 11 septembrie 2009 pînă la alegerea lui Nicolae Timofti funcţia de preşedinte interimar al Republicii Moldova a fost deţinută de Mihai Ghimpu, Vlad Filat şi Marian Lupu.

Evoluţia crizei politice în Republica Moldova din 2009 şi până în prezent

5 aprilie 2009	Cetăţenii moldoveni votează în cadrul alegerilor legislative, organizate la termen
7 aprilie 2009	Numeroşi cetăţeni moldoveni ies în stradă înainte de anunţarea rezultatelor, pentru a protesta faţă de PCRM. Mişcarea de contestare din R.Moldova devine cunoscută în presa internaţională ca "revoluţia Twitter"
8 aprilie 2009	PCRM obţine 49,48 la sută din voturi, respectiv 60 de mandate din 101 ale Parlamentului, situaţie care îi permite alegerea unui guvern dar nu şi a preşedintelui ţării, pentru care mai are nevoie de un vot
10 aprilie 2009	Vladimir Voronin acuză România de implicare în protestele din 7 aprilie
3 iunie 2009	O nouă tentativă eşuată de alegere a şefului statului
16 iunie 2009	Dizolvarea parlamentului şi convocarea alegerilor anticipate. Marian Lupu, unul dintre membrii importanţi ai PCRM, se retrage din partid
8 august 2009	Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat (PDM) şi Alianţa Moldova Noastră (AMN) semnează documentul de constituire a coaliţiei de guvernare "Alianţa pentru Integrarea Europeană"
29 iulie 2009	Alegeri legislative anticipate, în urma cărora PCRM pierde 12 mandate (obţine 48 de mandate). Celelalte formaţiuni intrate în Parlament, Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal-Democrat (PLDM), Partidul Democrat (PDM, condus de Marian Lupu) şi Alianţa Moldova Noastră (AMN) obţin doar 53 de mandate, cu opt mai puţin decât sunt necesare pentru alegerea preşedintelui.
septembrie 2009	În urma negocierilor, partidele din cadrul Alianţei îşi redistribuie principalele funcţii în stat. Astfel, Mihai Ghimpu este ale preşedinte al Parlamentului şi exercită funcţia de preşedinte interimar al ţării, Vlad Filat este învestit premier (25 septembrie), iar Marian Lupu este susţinut pentru funcţia de şef al statului
16 martie 2010	Curtea Constituţională decide că Parlamentul trebuie dizolvat după 16 iunie, deoarece această măsură nu poate fi aplicată de două ori într-un an
5 septembrie 2010	Referendum cu privire la schimbarea modului de alegere a şefului statului. Deşi 87,8 la sută dintre alegători au votat în favoarea alegerii şefului statului prin vot direct, referendumul nu a fost validat rata de participare a fost de doar 29,05 la sută.
28 noiembrie 2010	Alegeri legislative anticipate, al treilea scrutin în ultimul an şi jumătate. PLDM, PDM şi PL obţin împreună 59 de mandate, iar PCRM 42. Alianţa Moldova Noastră nu reuşeşte să mai intre în parlament
decembrie 2010	Negocieri în interiorul Alianţei, în urma cărora Vlad Filat este învestit premier, iar Marian Lupu este ales preşedinte al parlamentului, îndeplinind funcţia de şef de stat interimar
20 octombrie 2011	Parlamentul stabileşte pentru 18 noiembrie data alegerii preşedintelui ţării
15 noiembrie 2011	Se încheie perioada de înscriere în cursa prezidenţială fără înregistrarea vreunui candidat
25 noiembrie 2011	Modificarea procedurii de alegere a preşedintelui ţării, organizarea unui vot fiind considerată valabilă doar dacă vor participa 61 de deputaţi din totalul de 101
2 decembrie 2011	Parlamentul stabileşte o nouă dată pentru alegerea preşedintelui ţării, la 16 decembrie.
14 decembrie 2011	Expiră termenul de depunere a candidaturilor, iar Marian Lupu rămâne singurul înscris în cursă
16 decembrie 2011	Parlamentul nu reuşeşte să aleagă preşedintele ţării. Au votat 62 de deputaţi, dar Marian Lupu a primit doar 58 de voturi fiind necesare 61 de voturi.
28 decembrie 2011	Marian Lupu anunţă că nu va mai candida pentru funcţia de preşedinte al R.Moldova. Parlamentul stabileşte următorul vot pentru alegerea preşedintelui la 15 ianuarie
12 ianuarie 2012	Curtea Constituţională din Republica Moldova anulează alegerile prezidenţiale de la 16 decembrie, apreciind că acestea au fost neconstituţionale. Alegerile prevăzute la 15 ianuarie nu vor mai avea loc
28 februarie 2012	Fostul preşedinte moldovean Vladimir Voronin declară că nu va mai candida la preşedinţia Republicii Moldova sau la altă funcţie în stat
7 martie 2012	Parlamentul aprobă un proiect care prevede că votul pentru desemnarea preşedintelui Republicii Moldova se va desfăşura la 16 martie
12 martie 2012	Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) anunţă oficial că susţine candidatura lui Nicolae Timofti la preşedinţia Republicii Moldova.

Sursa: Mediafax.