"Putin şi Soros" în alegerile prezidenţiale iraniene
Rusia şi George Soros sunt numele invocate, mai nou, în Iran, înainte de scrutinul prezidenţial, ca posibili factori de influenţă asupra alegerilor.
18 Mai 2017, 12:36
Rusia şi George Soros sunt numele invocate, mai nou, în Iran, înainte de scrutinul prezidenţial, ca posibili factori de influenţă asupra alegerilor.
De fiecare dată când are loc un scrutin de orice fel în Iran, reprezentanţii regimului, în frunte cu liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei, avertizează, insistent, că duşmanii occidentali, vor să slăbească republica islamică.
Dar niciodată, până acum, nu au mai apărut în ecuaţia dezbaterilor electorale, Vladimir Putin şi George Soros.
Acuzaţii de influenţă
Presa iraniană de toate orientările comentează intens, zilele acestea, apelul la linişte şi calm de alegeri dar mai ales avertismentele liderului suprem ayatollahul Ali Khamenei că Iranul nu e ferit de posibile revolte motivate politic.
Ba chiar liderul suprem a rostit numele miliardarului George Soros alături de apelative nu tocmai măgulitoare.
Khamenei l-a acuzat deschis pe Soros că ar fi fost in spatele revoltelor de stradă care au contestat rezultatele alegerilor prezidenţiale din 2009 în Iran.
Liderul suprem religios a sugerat că Soros nu ar fi renunţatar la ideea de a finanţa în Iran o revoluţie similară celei din Georgia, aşa numita „revoluţie a trandafirilor”, pornită tot din contestarea de alegeri.
Mai mult, ayatollahul Khamenei a avertizat că orice atentat la securitatea naţiunii iraniene va avea parte de o reacţie dură şi fermă.
Kremlinul şi alegerile iraniene
Şi Rusia a fost acuzată, mai mult sau mai puţin direct că vrea să influenţeze scrutinul prezidenţial din Iran, aşa cum a făcut-o în SUA şi Franţa.
Ba chiar o serie de oficiali iranieni au cerut investigarea situaţiei.
Mai ales presa de orientare reformistă şi moderată, îl acuză pe candidatul ultraconservator, Ebrahim Raisi, că are o relaţie prea caldă cu Kremlinul, în condiţiile în care, deşi Rusia este aliata Iranului în mai multe dosare internaţionale, inclusiv în Siria, iranienii au adânc înrădăcinată o neîncredere istorică în Rusia şi nu uită că Rusia ţaristă a anexat teritorii iraniene în baza unor tratate abuzive în 1814 si 1828.
Raisi este atacat zilnic pentru că s-a întâlnit recent cu preşedintele Tatarstanului, parte a Federaţiei Ruse, iar presa l-a calificat pe acesta drept emisar al preşedintelui rus Vladimir Putin.
Echipa de campanie a ultraconservatorului Raisi a încercat, prin întâlnirea aceasta, să demonstreze că şi Raisi are un profil inernaţional ca şi contracandidatul său Rouhani.
Atât că manevra l-ar putea costa pe Raisi alegerile, de vreme ce în general, orice candidat care de-a lungul timpului a avut întâlniri cu reprezentanţi ai vreunei puteri străine, a pierdut alegerile. Şi totul porneşte de la ura pentru neocolonialism şi preocuparea iranienilor să nu cumva să intre, într-un fel sau altul, sub controlul vreunei mari puteri, ca în timpul ultimilor şahi.