Programul nuclear iranian generează noi disensiuni
Conferinţa nucleară globală devine o confruntare între SUA si Iran, fiecare parte încercând să câştige aliaţi în disputa privind programul nuclear al Iranului.
04 Mai 2010, 08:25
Deschizând conferinţa Tratatului de Neproliferare Nucleară de la Naţiunile Unite, secretarul general Ban Ki-Moon a provocat direct regimul de la Teheran aratând că “este datoria Iranului să clarifice îndoielile şi îngrijorarile în legătură cu programul sau".
Preşedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, singurul şef de stat care participă la conferinţa celor 189 de naţiuni semnatare ale Tratatului de neproliferare nucleară, a acuzat SUA de "acte de terorism" şi a blamat America pentru răspândirea armelor nucleare în lume.
"America ar trebui pedepsită pentru ameninţările nucleare", a mai spus Mahmoud Ahmadinejad .
Delegaţiile americană şi cea a reprezentanţiilor statelor UE, inclusiv ministrul român de externe Teodor Baconschi au părăsit sala conferinţei în semn de protest faţă de aserţiunile lui Mahmoud Ahmadinejad.
Casa Albă a respins alegaţiile lui Mahmoud Ahmadinejad ca fiind o "recitare previzibilă" de "acuzaţii fără control".
Acesta a acuzat adminsitraţia americană că nu are nici o dovadă că Iranul ar dezvolta un program de armament nuclear şi a cerut suspendarea SUA din board-ul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică.
Mii de protestatari s-au adunat începând cu orele 8 ale dimineţii în faţa sediului Naţiunilor Unite pentru a demonstra împotriva prezenţei preşedintelui iranian la ONU.
Anterior, secretarul de stat Hillary Clinton, care s-a adresat participanţilor la conferinţa de trei ore de la discursul lui Mahmoud Ahmadinejad s-a declarat convinsă că preşedintele Ahmadinejad nu va avea o primire caldă în New York.
Hillary Clinton spunea că violarea de către Iran a Tratatului de Neproliferare nu poate fi negată şi că acesta va încerca să abată atenţia de la adevarata problemă, ambiţiile sale nucleare într-un moment în care SUA încearcă să impună noi sancţiuni economice împotriva Teheranului.
"Nu avem de gând să permitem Iranului să încerce să distragă atenţia de la faptul că nu se conformează Tratatului."
Deşi, în mod tehnic, Iranul nu este pe agenda conferinţei care are loc o dată la cinci ani, oficialii de la Casa Albă implică faptul că reuniunea este dedicată în majoritate cazului nuclear al Teheranului pentru că republica islamica ridică cea mai mare ameninţare în ceea ce priveşte supravieţuirea tratatului.
Fostul agent CIA care s-a infiltrat sub acoperire în rândurile Gărzii Revoluţionare a Iranului, Reza Khalili, spune că Mahmoud Ahmadinejad este ultima persoană care să dea lecţii despre libertate, democraţie şi dezarmare.
"Să ne uităm numai la modul în care regimul islamic tratează poporul iranian. Torturând, executând şi spânzurând opoziţia. Iranul este principala cauza a proliferării înarmării Hamas, Hezbollah, a jihadului islamic si Siriei. Acest regim urmăreşte să obţină arme nucleare", a declarat Reza Khalili.
Test pentru strategia nucleară a preşedintelui Obama
Mulţi analişti spun că reuniunea care se va desfăşura până la 28 mai este un test major pentru strategia nucleară a preşedintelui Obama prin care administraţia încearcă să preia conducerea globală în domeniul controlului armamentelor pentru a face presiuni asupra celorlalte state semnatare de a se conforma obligaţiilor asumate.
Secretarul de stat Hillary Clinton a arătat foarte explicit că supravieţuirea însăşi a Tratatului este ameninţată de Iran şi Coreea de Nord.
Clinton a propus consolidarea tratatului prin introducerea unor sancţiuni automate pentru neconformare la pact.
Potrivit lui Hillary Clinton, “când AIEA cere statelor să semneze şi să ratifice un protocol adiţional prin care să se asigure că părţile la Tratatul de neproliferare nucleară îşi îndeplinesc obligaţiile, trebuie să acţionam".
Secretarul de stat american a adăugat că "potenţialii violatori ai tratatului trebuie să ştie că vor plăti un preţ mare pentru încălcat regulilor. Trebuie să luăm în considerare sancţiuni automate pentru violarea acordului, cum ar fi suspendarea cooperării nucleare internaţionale".
De asemenea, Hillary Clinton a anunţat o nouă iniţiativă a administraţiei americane de a face mai transparentă şi mai precisă dimensiunea arsenalului nuclear american.
SUA îşi dezvăluie capacităţile nucleare într-un gest fără precedent
Imediat după anunţ, Pentagonul a relevat într-un document fără precedent în termenii transparenţei, faptul că SUA deţin 5113 ogive nucleare şi câteva alte mii retrase.
Anterior, aceste detalii au fost considerate drept un secret extrem.
Pentagonul a arătat că cele 5113 ogive nucleare reprezintă o reducere cu 75% faţă de numărul lor din 1989.
Experţii spun că importanţa anuntului stă în precedentul pe care îl crează dar adaugă totuşi că Pentagonul nu a inclus în declaraţia să şi miile de ogive dezasamblate care ar putea fi, teoretic, reconstruite.
Problema a fost foarte dezbătută în administraţie iar opţiunea nepublicării acestor cifre reprezintă o concesie parţială făcută comunităţii informaţiilor care argumentează că securitatea naţională ar putea fi afectata de dezvaluirea întregului arsenal nuclear.
Administraţia a dezvăluit dimensiunea arsenalului nuclear ca parte a campaniei de a convinge alte naţiuni să fie mai cooperante dar şi pentru a-şi consolida poziţia în ce priveşte confruntarea Teheranului şi a programului său nuclear.
Ultima revizuire a Tratatului de Neproliferare a fost un eşec, în parte din cauza refuzului SUA de a-şi reafirma angajamentul faţă de o rezoluţie din 1995 care susţinea ideea unei zone fără arme nucleare în Orientul Mijlociu.
Această problemă ameninţă să domine şi această nouă conferinţă.
De la conferinţa de acum 5 ani, multe din statele bogate în petrol au început să se gândească la construirea de centrale nucleare argumentând că rezervele lor naturale nu vor dura o veşnicie.
Washington-ul crede, însă, că teama naţiunilor din Orientul Mijlociu în faţa spectrului unei bombe nucleare iraniene se află, de fapt , în spatele noii tendinţe de a folosi tehnologia nucleară.
Aproape toată lumea, inclusiv consilierii lui Barack Obama, asumă faptul că reuniunea nu va repara slăbiciunile flagrante ale tratatului de neproliferare care au permis Teheranului de a ajunge să se afle în preajma obţinerii de arme nucleare.
Principalul consilier prezidenţial în domeniul armelor nucleare, Gary Samore spune că rescrierea tratatului este "mai dificilă decât schimbarea Constituţiei SUA".
SUA au renunţat la ideea unui document final de consens, dar oficialii americani încearcă să obţină o supermajoritate pentru un plan de compromis care să conducă în final la crearea unei zone fără arme nucleare în Orientul Mijlociu.
Egiptul, care se afla la preşedintia celor 118 de state membre ale mişcării de nealiniere şi care cere începerea negocierilor anul viitor pentru stabilirea unei zone libere de arme nucleare, spune că pentru a rezolva problema iraniană, SUA ar trebui să rezolve chestiunea capacitatilor nucleare ale Israelului.