Priorităţile Maiei Sandu, noul preşedinte al Republicii Moldova
În discursul său de învestitură, Maia Sandu și-a reiterat aderența pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova și a promis scoaterea statului din izolare.
Articol de Mariana Vasilache, Radio Chişinău, 24 Decembrie 2020, 15:15
Maia Sandu este, în mod oficial, preşedintele Republicii Moldova. Priorităţile sale vor fi lupta împotriva corupţiei şi integrarea europeană, dar întrucât nu se poate baza şi pe o majoritate parlamentară, succesul Maiei Sandu depinde, în mare măsură, de convocarea unor alegeri legislative anticipate.
În discursul său de învestitură, Maia Sandu și-a reiterat aderența pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova și a promis scoaterea statului din izolarea internațională.
Ea a subliniat că va insista pe lupta împotriva corupției şi s-a pronunțat pentru organizarea de alegeri anticipate. Totodată, Maia Sandu a avut un mesaj dur la adresa deputaților socialiști și a celor din Partidul Şor, criticând o serie de legi controversate votate recent de aceștia.
Maia Sandu: Lupta noastră împotriva corupției nu va fi ușoară. O să reușim să curățăm statul şi clasa politică de corupți și profitori, o să construim un stat în care hoții stau la închisoare nu la conducerea țării.
Învestirea noului președinte are loc la o zi după ce guvernul condus de Ion Chicu, un apropiat al lui Igor Dodon, și-a anunțat demisia. Deși demisia Guvernului deschide calea unor alegeri anticipate, aceasta ar putea avea loc cel devreme peste jumătate de an, în contextul situației politice existente. Maia Sandu nu va avea un mandat simplu, având în vedere că nu are sprijinul unei majorități parlamentare.
În pofida schimbării președintelui, puterea legislativă și executivă rămân a fi controlate de Igor Dodon. În Parlamentul de la Chișinău nu există o majoritate formalizată, însă socialiștii împreună cu un grup de deputați afiliați oligarhului fugar Ilan Şor, implicat în furtul miliardului, au votat mai multe legi care afectează toate domeniile, de la serviciile de informații, până la sistemul financiar și care pot afecta securitatea statului.