Preşedintele Ucrainei nu a reacţionat la demisia premierului
Opoziţia ucrainiană aşteaptă o decizie a preşedintelui în legătură cu demisia pe care şi-a înaintat-o premierul. O parte a opoziţiei susţine că demisia este "un truc".
28 Ianuarie 2014, 14:49
Premierul ucrainean, Mykola Azarov, a demisionat în urmă cu câteva ore, spunând că i-a cerut preşedintelui Viktor Ianukovici să-i accepte demisia pentru a deschide calea soluţionării paşnice a crizei, care durează de două luni.
Preşedintele Viktor Ianukovici încă nu s-a pronunţat asupra demisiei premierului, iar liderii opoziţiei aşteaptă reacţia preşedintelui.
În declaraţia postată pe site-ul guvernului, premierul Mykola Azarov precizează că a luat decizia personală de a-i solicia preşedintele Viktor Ianukovici să-i accepte demisia, pentru a crea posibilităţi suplimentare în vederea realizării compromisului la nivel social şi politic şi a reglementării conflictului.
Actuala situaţie - precizează premierul - constituie o ameninţare la adresa dezvoltării economice şi sociale a ţării, a societăţii ucrainene şi a fiecărui cetăţean în parte.
Guvernul - se arată în declaraţie - a făcut şi face totul pentru a nu permite vărsări de sânge şi escaladarea violenţelor şi în condiţii extreme a asigurat funcţionarea economiei şi a sistemului de protecţie socială.
Acum însă - subliniază Azarov - cel mai important este menţinerea unităţii şi libertăţii Ucrainei.
Surse din cadrul Partidului Regiunilor de guvernământ afirmă că decizia lui Azarov a fost luată în cursul nopţii, după acordul cu privire la măsurile de depăşire a crizei, la care au ajuns aseară târziu preşedintele Viktor Ianukovici şi cei trei lideri ai opoziţie parlamentare - Arseni Iaţeniuk, Vitali Kliciko şi Oleg Tiagnibok.
Acordul prevede inclusiv discutarea în parlament a răspunderii guvernului faţă de actuala situaţie şi posibilitatea demisiei acestuia.
Oleg Tiagnibok, liderul Partidului Svoboda de extremă dreapta, a comentat demisia premierului ca o încercare a puterii de a evita demisia guvernului şi tragerea la răspundere, inclusiv penală, a unora dintre membrii acestuia, aşa cum cere opoziţia.
Reacţia preşedintelui se lasă aşteptată
Vitali Kliciko, liderul formaţiunii Udar, şi-a exprimat temerea că demisia lui Azarov ar putea fii "un truc", în timp ce Partidul Batkivşcina, condus de Arseni Iaţeniuk, consideră că mai întâi trebuie aşteptată decizia preşedintelui Ianukovici, care până acum nu a reacţionat la cererea de demisie.
Deputaţi din Partidul Regiunilor subliniază că decizia privind acceptarea demisiei aparţine exclusiv şefului statului.
Parlamentul, întrunit astăzi în sesiune extraorindară, urmează să discute legea privind amnistierea participanţilor la manifestaţiile de protest şi anularea alegerilor din 16 ianuarie, care, potrivit opoziţiei, restricţionează dreptul la manifestaţie.
Parlamentul ucrainean a abrogat o parte dintre legele ce prevedeau pedepse severe pentru participanţii la proteste.
Au fost abrogate nouă din cele 12 legi - mai precizează trimisul nostru Alexandr Beleavschi.
Summit UE-Rusia la Bruxelles
Situaţia din Ucraina este în prim-plan şi la summitul UE cu Rusia, ce va începe peste aproximativ o oră la Bruxelles.
Potrivit corespondentului nostru la Bruxelles, Sorin Croitorescu, liderii principalelor instituţii europene şi preşedintele rus Vladimir Putin vor analiza însă şi alte chestiuni internaţionale ale momentului, precum Siria şi Iran, ca şi temele majore din relaţiile bilaterale.
Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Pia Hansen, a explicat care sunt principalele subiecte ale reuniunii.
"Discuţiile se vor concentra pe interesele comune şi diferenţele de păreri în subiecte precum iniţiativele economice regionale, vecinătatea comună, comerţul şi obligaţiile ce decurg din calitatea de membru al Organziaţiei Mondiale a Comerţului, precum şi unele angajamente internaţionale în domeniul respectării statului de drept, al drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale şi în subiecte cheie ale politicii internaţionale cum ar fi Siria sau Iran.
"În esenţă, iniţiativele economice regionale se referă la Parteneriatul Estic, propus de UE unui număr de şase ţări din spaţiul ex-sovietic şi respectiv uniunea vamală propusă de Rusia, în principal, fostelor republici sovietice. UE încearcă să convingă Rusia că acordurile aprofundate de comerţ liber din Parteneriatul Estic îi sunt benefice şi ei din punct de vedere economic şi nu afectează relaţiile tradiţionale ale Rusiei cu respectivele ţări", a spus Pia Hansen.
