Organismele modificate genetic "afectează calitatea solului"
Fermieri americani regretă faptul că au renunţat la metodele tradiţionale şi au apelat la tehnologiile genetice, care le-au impus cu timpul costuri mai mari şi le-au afectat solul.
Articol de Mihaela Enache, 26 Octombrie 2012, 16:01
Controversele legate de organismele modificate genetic revin în prim plan vineri, odată cu noi avertismente lansate de Organizaţia Ecologică Green Peace.
În cadrul unui turneu de 18 zile prin Europa care se va încheia la Bruxelles, printr-o întâlnire cu oficialii europeni, sunt prezentate concluziile unui studiu derulat de-al lungul a 15 ani în SUA şi în Argentina, unde culturile de plante modificate genetic au fost introduse în urmă cu aproximativ 15 ani.
În această perioadă, din 1996 în 2011, s-au produs modificări importante, spun cei care au depus mărturie într-un documentar, parte din campania pe care o derulează Green Peace.
Sunt vocile unor argentinieni care spun, de exemplu, că în zonele în care se cultivă astfel de plante au apărut foarte multe cazuri de boli grave la copii, iar calitatea apei a avut de suferit.
Fermieri americani din diferite state ale Statelor Unite regretă faptul că au renunţat la metodele tradiţionale şi au apelat la tehnologiile genetice, care le-au impus cu timpul costuri mai mari şi le-au afectat grav calitatea solului, pe care acum nu mai pot cultiva plante tradiţionale.
Impactul OMG, "exagerat"
În România, însă, deşi vocile organizaţiilor neguvernamentale s-au făcut în numeroase rânduri auzite criticând orice intervenţie artificială asupra plantelor, fermierii şi specialiştii în agricultură pledează, mai curând, în favoarea plantelor modificate genetic.
Cătălin Roşculete, doctor inginer în agronomie, implicat de mai bine de 10 ani în testări de seminţe modificate genetic, spune că se exagerează impactul, deoarece nu ar avea loc decât încurcişări între plante, fără intervenţii artificiale.
"Deci se ia o genă de rezistenţă de la o anumită plantă şi de-a lungul timpului se face prin fenomenul acesta genetic şi de producere de sămânţă şi toate cele, se ajunge să se bage în organismul unei alte plante.
"Dar nu are nicio treabă, deci nu e vorba de clonă, nu e vorba de nimic, ci e vorba de o genă de rezistenţă", a declarat Cătălin Roşculete.
Doctorul inginer în agronomie susţine că de exemplu la soia care este o plantă autogamă, deci se realizează o autopolenizare, nu are nimic cu exteriorul, chiar nu face rău absolut nimănui.
"Discutăm despre o plantă rezistentă la un anumit produs, de exemplu produs fito-farmaceutic, adică un pesticid, un ierbicid, mai bine spus, pe care să îl folosim ca să nu mai avem probleme cu buruienile.
"Pentru o cultură covenţională, deci o plantă de seră nemodificată genetic, folosim într-un an, eu am făcut această cercetare, aproximativ 8-9 tipuri de pesticid ca să o aducem la un bun sfârşit, adică să îi luăm toate buruienile din ea, iar pentru soia modificată genetic nu folosim decât un singur ierbicid, pe care îl administrăm o singură dată", a mai spus Cătălin Roşculete.
Green Peace atrage atenţia asupra posibilelor pericole
Reprezentanţii Green Peace arată însă luni că este vorba doar de o capcană: cu timpul, buruienile devin mai rezistente, iar cantitatea de pesticide creşte de fapt, până când ajunge să afecteze grav atât solul, care devine de necultivat, cât şi mediul înconjurător, după cum spun mărturiile celor care au vorbit pentru studiul Green Peace.
Atât mediul înconjurător, cât şi calitatea apei au influenţe grave asupra sănătăţii.
Reprezentanţii fermierilor români spun însă că nu există dovezi clare care să fie considerate contraargumente.
Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli, Laurenţiu Baciu, crede că la mijloc sunt de fapt doar lupte între grupuri de interese.
"Nu înţeleg de ce e voie să importăm în Comunitatea Europeană 50 de milioane de tone de soia modificată genetic şi nu e voie s-o cultivăm. Sunt interese economice, povestea este mai lungă.
"În primul rând, ne-am asigura proteina vegetală pentru zootehnii, pe care acum o importăm în întregime şi care a ajuns la nişte preţuri foarte mari.
"Prin cultivare, ne-ar aduce foarte multe avantaje; cultivarea, în special este foarte bună premergătoare pentru celelalte culturi, lasă terenul curat de buruieni. Vin şi cei de la Green Peace, pe care vă rog să mă credeţi că noi nu-i înţelegem.
"Şi noi am închina steagul în momentul în care ar reuşi să ne explice şi de ce avem voie să consumăm, şi nu avem voie să... Aşa, ca să stai în dreptul cuiva, să te pui de-a curmezişul fără nicio explicaţie, chiar că nu", a mai declarat Laurenţiu Baciu.
Interese economice?
Unele studii publicate în urmă cu o lună arătau că organismele modificate genetic ar fi totuşi dăunătoare pentru sănătate, însă preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli, Laurenţiu Baciu, consideră că şi acolo exista interes.
"Sunt numai nişte interese economice, pentru că prin cultivarea modificatelor genetic România ar câştiga cel puţin un miliard de euro pe an", a mai spus Laurenţiu Baciu.
Organizaţia Greenpeace avertizează că acceptarea cultivării plantelor modificate genetic poate produce efecte grave nu doar asupra agriculturii, ci şi a mediului şi sănătăţii publice, în contextul în care Uniunea Europeană ia în calcul o posibilă reconsiderare a poziţiei ferme de până acum, care exclude, în prezent, culturile modificate genetic.
Greenpeace vorbeşte vineri despre pericolul ca folosirea seminţelor rezistente la ierbicide, să ducă de fapt la nevoia ca în timp cantitatea de substanţe să fie tot mai mare, folosind ca argument un studiu care arată că în Statele Unite şi în Argentina, unde plantele modificate genetic se cultivă de multă vreme, solul a avut de suferit, incidenţa bolilor grave a crescut şi calitatea mediului s-a deteriorat din cauza pesticidelor.
Reprezentantul Greenpeace, Lasse Bruun, a lansat un apel către decidenţii europeni.
"Mă adresez, azi, politicienilor din întreaga Europa şi în mod deosebit comisarului pentru agricultură, Dacian Cioloş, să se uite cu atenţie la ce i se poate întâmpla chiar ţării lui şi nu numai, mai ales cu referire la producţia de soia.
"Îi cerem lui şi celorlalţi politicieni să se gândească bine pe cine ar putea ajuta. Nu va fi nici natura, nici fermierii. Vor fi doar marile corporaţii", a spus reprezentantul Greenpeace.