Oficializarea limbii române în R. Moldova, "un proces complex"
Preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Chişinău Vlad Gribincea afirmă că decizia Curţii Constituţionale a R. Moldova nu produce efecte fără modificarea legii fundamentale.
Articol de Titus Iordan, 06 Decembrie 2013, 14:20
Preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Chişinău, Vlad Gribincea, afirmă că hotărârea Curţii Constituţionale de a recunoaşte limba română drept limbă oficială este "declarativă" şi nu produce efecte decât dacă este însoţită de o modificare a Constituţiei.
"Hotărârea Curţii Constituţionale produce cele mai mari efecte în domeniul politic şi nu în domeniul juridic.
"Din punct de vedere practic, nu ştiu dacă va implica modificarea cadrului legislativ din Republica Moldova" a spus Vlad Gribincea, în exclusivitate la românia-actualităţi.ro.
El a precizat că modificarea Constituţiei Republicii Moldova poate fi iniţiată de Curtea Constituţională printr-o cerere explicită adresată parlamentului de la Chişinău şi inclusă în textul final al hotărârii anunţate ieri.
Potrivit Constituţiei, legea fundamentală a Republicii Moldova poate fi modificată de către parlamentari, cu votul a două treimi din numărul acestora, într-un proces "destul de complex, care nu poate dura mai puţin de şase luni şi mai mult de un an".
Preşedintele Centrului de Resurse Juridice avertizează că, în prezent, un astfel de demers ar avea "şanse mici de reuşită".
"Nu cred că, acum, pe acest subiect, se pot aduna cele 67 de voturi necesare din cele 101 disponibile.
"Mai mult decât atât, un partid din alianţa de la guvernare a menţionat că ar prefera ca asupra acestui aspect să se exprime poporul la un referendum", a precizat Vlad Gribincea.
Vlad Gribincea a mai spus că, în Republica Moldova, "referendumul are putere supremă, determinantă".
"Hotărâre definitivă, care nu poate fi supusă niciunei căi de atac"
Curtea Constituţională a Republicii Moldova a decis, joi, că textul Declaraţiei de Independenţă, referitor la "limba română", îl prevalează pe cel al Constituţiei, în care se menţionează "limba moldovenească".
"Curtea Constituţională a hotărât că, în sensul Preambulului Constituţiei, Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate.
"De asemenea, Curtea a statuat că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează.
"Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova", se arată într-un comunicat al Curţii Constituţionale a Republicii Moldova.
Preşedintele instanţei Constituţionale Moldovene, Alexandru Tănase, a explicat că a primit două sesizări din partea unor deputaţi ai parlamentului de la Chişinău cu privire la denumirea limbii oficiale a Republicii Moldova.
Audio: Interviu cu Vladimir Gribincea. Realizator: Ionuţ Iamandi.
Centrul de Resurse Juridice din Republica Moldova este o organizaţie non-guvernamentală cu sediul în Chişinău, creată în noiembrie 2010.
Activităţile centrului sunt îndreptate spre implementarea în Republica Moldova a tratatelor internaţionale în domeniul drepturilor omului, monitorizarea transparenţei şi eficienţei activităţii Consiliului Superior al Magistraturii şi spre reformarea justiţiei.