Odesa si provocările pe care le întâmpină cetățenii
De la înrolări, apărarea orașului si reconstrucția clădirilor bombardate, la mai puțin de 300 de km de România. Interviu cu Arthur Brednyow, consilierul pe probleme externe ale guvernatorului regiunii Odesa.
Articol de Alex Buzică, 15 Octombrie 2024, 09:01
Arthur Brednyow, consilierul guvernatorului regiunii Odesa pe relații internaționale, mi-a acordat un interviu despre situația din regiune în timpul războiului, provocările cu care se confruntă cetățenii, dar și despre relația cu România. Acesta a ținut să mulțumească României pentru sistemul Patriot pe care l-a donat și a declarat că acesta va fi instalat probabil în sudul Ucrainei. Mai mult, Arthur ne-a vorbit și despre înrolările în armata ucraineană și cum decurg acestea, mai ales în contextul scandalului privit cu interes de media internațională. De asemenea, a discutat despre coridorul cerealelor, subliniind implicarea României și Turciei în deminearea zonelor periculoase. Iată discuția integrală.
Reporter: Cum este apărarea orașului Odesa după aproape trei ani de război? Sunt protejați cetățenii? Când vorbim despre regiune, ne referim și la Izmail, care este la doar câțiva kilometri de România și face parte din regiunea Odesa.
Arthur Brednyow: Avem câteva linii de apărare, la câteva sute de kilometri de Odesa. Din acest motiv, aici nu sunt acțiuni terestre directe, dar riscurile de pe mare rămân. Regiunea Odesa a devenit, să zicem așa, pionieră, între ghilimele, în primirea de drone Shahed și rachete balistice. Președintele Zelensky a anunțat în august crearea unei coaliții cu țările vecine pentru a doborî orice aparat care vine dinspre Ucraina, chiar înainte de a ajunge în spațiul țărilor vecine. Desigur, NATO se opune acestui plan, considerând că ar putea atrage Rusia într-un conflict direct cu țările membre.
În ceea ce privește apărarea cetățenilor din regiunea Odesa, avem o apărare antiaeriană foarte performantă, atât cu ajutor extern, cât și cu forțe proprii. Avem măsuri împotriva unor atacuri care ar putea veni de pe mare, iar rușii știu acest lucru – de aceea, la trei ani de război, nu au debarcat niciodată pe plajele din Odesa.
Reporter: O mare parte din economia Ucrainei depinde de portul din Odesa. Cum afectează războiul operațiunile logistice din port?
Arthur Brednyow: Instituția guvernatorului din Odesa a răspuns de multe ori la această întrebare pentru diferiți miniștri de externe sau diplomați. O dată la două săptămâni, rușii atacă Odesa, Cernomorsk, porturile Izmail și Reni, aflate foarte aproape de granița cu România.
În ciuda acestui lucru, portul Odesa funcționează aproape normal. De exemplu, acum o lună, rușii au atacat trei vase în portul Odesa, iar unul în apele teritoriale ale României.Cu toate acestea, portul Odesa a înregistrat recent un indice pozitiv, funcționând la 90% din capacitatea pe care o avea înainte de război. Acest lucru a fost posibil datorită a trei factori: apărarea antiaeriană, protecția infrastructurii portuare și ajutorul oferit de vasele specializate ale României și Turciei pentru deminarea coridorului cerealelor.Trebuie să mulțumim din nou României pentru sistemul Patriot și pentru sprijinul constant oferit încă de la începutul războiului. Sistemul Patriot va rămâne aici pentru apărarea cetățenilor Odesei, cetățeni de diverse etnii – români, bulgari, moldoveni, tătari, georgieni. Odesa este un oraș mixt, multicultural.
Reporter: Cine se implică cel mai mult în reconstrucția orașului? Ce țări contribuie și în ce constă această implicare?
Arthur Brednyow: Declarativ, toate țările sunt dispuse să ne ajute. În Uniunea Europeană, rolurile au fost deja împărțite în ceea ce privește reconstrucția Ucrainei după război. În Odesa, sunt implicate Grecia, Elveția, Franța și Italia. Aceste țări și-au asumat responsabilitatea de a reabilita regiunea Odesa, inclusiv reconstrucția unor instituții bombardate.Suntem deschiși să primim orice vizită sau intenție de sprijin din partea altor state. Așteptăm cu interes și implicarea României, mai ales că Odesa este un oraș înfrățit cu Constanța. România ar putea să aleagă singură obiectivele pe care dorește să le susțină – fie că este vorba despre școli sau spitale care au fost atacate cu drone iraniene și rachete rusești.
Reporter: În mediul online și în mass-media internațională apar frecvent imagini cu cetățeni din Kiev și Odesa care sunt luați cu forța de militarii comisariatelor de recrutare. Cum comentați această situație?
Arthur Brednyow: Vreau să subliniez că cei care se înrolează voluntar în prezent beneficiază de o serie de avantaje pe care nu le aveau înainte. De exemplu, o prevedere legislativă recentă stipulează că persoanele înrolate cu vârsta între 50-60 de ani nu mai sunt trimise pe front, ci sunt repartizate în detașamente tehnice sau de asistență logistică.Cei care au avut profesii civile, precum mecanici auto sau specialiști în telecomunicații, sunt acum înrolați în posturi care corespund calificărilor lor, ceea ce îi încurajează să se înroleze voluntar. Totuși, este nevoie de oameni și pe front. Cazurile în care cetățenii sunt luați cu forța apar mai rar și, de obicei, implică persoane care nu și-au îndeplinit obligațiile legale de a se prezenta la comisariate.Revenind la Constituția Ucrainei, aceasta prevede clar că orice bărbat are obligația să se prezinte la centrele de recrutare pentru a fi luat în evidență. Noi încercăm să creăm condiții cât mai favorabile, iar mulți dintre cei înrolați rămân în sectorul civil, dar sunt integrați în structura militară prin profesia lor.