Oamenii de știință români din 7 țări s-au întâlnit la Frascati, în Italia

Laboratoarele Naţionale de Fizica din cadrul Institutului Naţional de Fizică Nucleară de la Frascati (regiunea Lazio) găzduiesc, în perioada 28-31 iulie 2015, lucrarile celui de-al 39-lea Congres al Academiei Româno-Americane de arte și științe, la care participa aproximativ 20 de cercetători, profesori universitari si inventatori romani din toata lumea.

În fiecare an, Academia Româno-Americană de arte și științe organizează un congres fie în Europa, fie pe teritoriul american.

În urmă cu doi ani a fost la Chișnău, anul trecut a fost la Caltech, la California Institute of Technology.

"Credem că expunerea pe care o să o avem în acest an o să atragă mai multă audiență și mai multă participare din partea românilor intelectuali de pretutindeni, pentru că asta se vrea. Prin congresul anual pe care îl avem la ARA vrem să atragem cât mai multe personalități și să avem o expunere internațională și un cuvânt de spus cât mai puternic" speră prof.dr. Ruxandra Vidu, președintele Academiei Româno-Americane de arte şi ştiinţe (ARA) din iunie 2013.

"Nu sunt foarte mulți membri, deoarece cerințele sunt foarte înalte: trebuie să lucreze într-un mediu academic și trebuie să aibă o expunere internațională. Avem în jur de 150 de membri atât din America, dar și din Australia, din Europa - bineînțeles - și avem membri corespondenți din Republica Moldova și România" îmi explică Ruxandra Vidu.

"Ca orice Academie, avem subiecte din toate domeniile și anul acesta se vor prezenta toate în plen, deci o să fie foarte interesant pentru noi oamenii de știintă să asistam la prezentări din cultură, artă și cred că și pentru ceilalți va fi interesant să se uite la prezetările noastre. În plus organizăm și trei mese rotunde. Eu voi coordona una dintre mesele rotunde în care am să creez o platformă de colaborare între români. Deci există - cel puțin în partea americană - pentru că eu sunt profesor la University of California Davis - posibilități de finanțare a unor congrese internaționale ori acesta ar fi un pas bun să pornim această platformă, deoarece finanțele sunt tot timpul o problemă, iar ARA este o Academie care se bazează pe membership, nu este susținută de nici un guvern, de nici un partid și atunci e greu să organizezi ceva de mare amploare" completează prof. Dr. Ruxandra Vidu.

Ruxandra a plecat din țară în anul 1996, cu o bursă de doctorat în Japonia. "Eram lector deja la Politechnica din București și după aceea am prins această bursă postdoctorală în America, unde am prins contracte importante și am și rămas. În urmă cu câțiva ani mi s-a recunoscut și poziția de profesor și am fost foarte mulțumită că valorile se recunosc în America. E ceva care ar trebui să se facă și la noi în România, cred" consideră Ruxandra Vidu.

Profesoara mărturișește că are multe contracte de colaborare, dar cele care îi sunt mai "dragi" sunt cu echipele de cercetători din România. "Cred că aceasta sinergie dintre grupurile de cercetare cu aceleași interese științifice din România și America sau dim alte țări este foarte importantă pentru dezvoltarea și vizibilitatea românilor în străinătate" mai completează profesoara.

Pentru a mă ajuta să înțeleg "greutatea" acestei Academii, Ruxandra Vidu mi-a enumerat câțiva de dintre membrii care au adus faimă și onoare pe Academiei pe parcursul timpului. Majoritatea membrilor ARA sunt academicieni care au realizat lucruri minunate în viaţa lor, mulţi în condiţii de exil, departe de ţara unde s-au născut, au crescut şi au fost educaţi, personalităţi de elită precum scriitorii Eugen Ionesco şi Virgil Gheorghiu, filozoful Mircea Eliade, prof. George Emil Palade, care a luat Premiului Nobel în fiziologie şi medicină în 1999, şi mai recent, astronautul Dr. Dumitru-Dorin Prunariu și Prof. Dr. Maria Manoliu-Manea în perioada 1982-1995.

Cercetătorii români - salutați de ambasadorul României în Italia

Cei 20 de cercetători, profesori si oameni de știința romani au fost salutați și de ambasadorul României la Roma, Dana Constantinescu, care a considerat că a fost "o ocazie chiar și pentru un ambasador să întâlnească în țara în care se găsește la post oameni de cultură, de artă și de știință români din lumea întreagă". Și chiar așa a și fost. Dana Constantinescu a stat de vorbă cu interes cu românii veniți din America de Nord și din Europa de Vest și a fost încântată că prin "împărtășirea experiențelor profesionale vor aduce cu un pas mai în față cultura și știința mai în față".

În discursul său de la deschiderea lucrărilor, ambasadorul Dana Constantinescu a ținut să adreseze și un îndemn către toți acești români în limba lor maternă: "Vă încurajez și vă doresc din tot sufletul să simțiți în continuare românește, să continuați să faceți lucrurile minunate pe care le faceți și să puneți suflet românesc în tot ceea ce faceți. Toate lucrurile astea V-au ajutat să ajungeți la rezultatele pe care le-ați obținut. Vă felicit din suflet și sunt onorată că am ocazia să vă întâlnesc!"

"Nu te poți adresa românilor chiar și de față cu o audiență străină numai într-o limbă străină. Trebuie să le spui ca și român măcar două vorbe în limba română cu atât mai mult cu cât aceste vorbe s-au referit la sufletul și la sensibilitatea românească fără de care eu spun că nimeni nu poate realiza lucruri de calitate în nici un domeniu. Nici măcar în domeniul științei, care în teorie ar părea poate mai îndepărtat de lucrurile sufletești, dar eu sunt convinsă că și-n acest domeniu, fără o fărâmă de suflet nu se poate realiza un lucru de calitate și valoros" explică gestul său de a vorbi și în română ambasadorul Dana Constantinescu.

Acest congres al Academiei Româno Americane s-a desfășurat la Institutul Naţional de Fizică Nucleară de la Frascati datorită faptului că acolo există de mai mulți ani un "nucleu" românesc de cercetători români coordonat de Cătălina Cruceanu. "L-am organizat aici pentru că este un punct comun, este punctul cel mai ușor accesibil și din America, și din România și din multe alte țări. Avem participanți din șapte țări".

Am mai întrebat-o pe Cătălina ce înseamnă pentru ea să fie membru în această Academie. "Este o onoare, o plăcere și pe de altă parte este și o îndatorire pe care o am față de comunitatea românilor din exteriorul României" îmi răspunde Cătălina, care face parte din Academie de doi ani.