O reparație istorică: evreii sefarzi "pot recupera cetățenia spaniolă"
Cum pot demonstra urmașii sefarzilor, după mai bine de cinci secole, că sunt descendenți ai expulzaților din 1492?
13 Septembrie 2015, 12:36
Paginile negre din istorie nu pot fi smulse, spune Isaac Querub, președintele Federației Comunităților Evreiești din Spania, vorbind despre Legea acordării cetățeniei spaniole pentru evreii sefarzi.
La 11 iunie 2015, Parlamentul spaniol a aprobat legea care prevede acordarea cetățeniei spaniole descendenților evreilor sefarzi, expulzați la 1492 de regii catolici, Isabel și Ferando. Legea este așteptată să intre în vigoare la 1 octombrie.
Deși normele de aplicare nu sunt încă definitivate, potrivit texului publicat de BOE (Monitorul Oficial spaniol), solicitanții au la dispoziție trei ani pentru a solicita cetățenia spaniolă.
Cum pot demonstra urmașii sefarzilor, după mai bine de cinci secole, că sunt descendenți ai expulzaților din 1492?
Isaac Querub, președintele Federației Asociațiilor Evreiești din Spania, spune că legea este un fapt extradordinar pentru societatea spaniolă. “O societate care este capabilă să își recunoască greșelile și care încearcă să le repare făcând dreptate este o societate care nu greșește, ci acționează corect”, afirmă dl. Querub.
Legea, ale cărei norme sunt încă în curs de elaborare, prevede că solicitanții trebuie să dovedească originea sefardă și legătura cu Spania, dar nu îi obligă să aibă rezidența în Spania sau să renunțe la cetățenia actuală.
Până la intrarea ei în vigoare, când o aplicație informatică va fi pusă la dispoziția celor care doresc să înceapă procedura, Federația Asociațiilor Evreiești din Spania a anunțat că facilitează un certificat de apartenență pentru cei care solicită cetățenia spaniolă conform acestei legi. Solicitanții trebuie să demonstreze cu dovezi condiţia de sefard, să aprobe un examen de limbă spaniolă, de cunoştinte socio-culturale şi cu întrebări din Constituţia spaniolă, la oricare din Institutele Cervantes din lume, să facă dovada legăturilor actuale cu Spania şi să prezinte dosarul în faţa unui notar spaniol.
Condițiile sunt, așadar, restrictive și pot însemna, pentru sefarzii care nu au documente o cheltuială prea mare pentru a căuta dovezile impuse de lege (cercetare de arhive în diverse instituții, plata unor experți în alcătuirea arborelui genealogic etc.).
Dificultăți
Demonstrarea condiției de sefard nu este ușoară, deoarece în cinci secole au trăit foarte multe generații și pentru că majoritatea arhivelor au fost distruse, precizează Isaac Querub. Cei care au fost expulzați și au cultivat limba spaniolă au posibilități mai mari de a demonstra legătura cu Spania, dar urmașii celor care au fost convertiți cu forța la catolicism vor avea dificultăți în acest sens sau le va fi imposibil să poată îndeplini condițiile.
Dovada de a demonstra originea sefardă a familiei, prin numele de familie, este extrem de complicată, afirmă și Carolina Aisen, director în cadrul Federației. “Încercăm să-i ajutăm pe solicitanți cu informații privind diversele centre de studii evreiești din mai multe părți ale lumii, unde pot căuta documente, încercând în același timp să nu coste prea mult. Sunt persoane care au cheltuit mii de dolari pentru studiile genealogice.”
Este mai ușor pentru sefarzii care și-au păstrat obiceiurile de-a lungul secolelor. În afară de dovada, prin certificat, a păstrării limbii vorbite de evreii spanioli, ladino, unul dintre ele este documentul de căsătorie, ketubah, un contract care pentru sefarzi este specific prin terminologia folosită. Sunt familii care folosesc în continuare acest document, făcând referire la legile din Castilla. De exemplu, contribuția soțului la întreținerea soției caz de divorț este exprimată sau calculată în duros de Castilla, moneda folosită în Spania medievală.
Puteți accesa aici lista completă a documentelor.
Pentru că legea a fost aprobată cu majoritate de voturi de parlamentarii spanioli, fără nici un vot contra, Federația se declară satsifăcută. Din punct de vedere tehnic, era de dorit o lege cu un acces mai ușor. Dar, cum spune Isaac Querub, e de preferat o lege, decât lipsa ei.
Sefarzii
Izgoniți la 1492 din Spania și la 1497 din Portugalia, sefarzii au fugit în toată lumea, formând comuniăți în mai multe țări europene, în țările mediteraneene și în Nordul Africii. Se calculează, potrivit dovezilor istorice, că peste 150 de mii de sefarzi au fost expulzați, lăsând în urmă toate proprietățile, care au fost, în majoritatea cazurilor, confiscate. Evreii care au rămas în Peninsula Iberică au fost obligați să se convertească la catolicism, iar cei care practicau sau erau bănuiți că practică în continuare iudaismul erau condamnați de Inchiziție.
Pe sefarzii din România, supraviețuitori ai Holocaustului, dl. Querub îi invită să analizeze posibilităţile de a incepe procedura şi de a veni în Spania, pentru că “noi îi primim cu braţele deschise".
Urmașii sefarzilor nu obțin nici un beneficiu economic. Așa cum prevede și textul, după mai bine de 500 de ani, sefarzii, descendenți ai evreilor expulzați din Peninsula Iberică, trebuie să demonstreze o legătură specială cu Spania. Niciodată nu vorbim cu ranchiună despre Spania, subliniază Isaac Querub, evreu sefard, născut la Tetuan, în Maroc, educat în Spania, unde în prezent dialogul cu autoritățile, în special cu Ministerul Justiției, este pozitiv. Concordia și conviețuirea sunt cuvintele cel mai des pronunțate în conversația cu ziariștii, dar și cu reprezentanții Bisericii Catolice, considerați frați și parteneri într-un dialog permanent, care în ultimii 50 de ani a încercat să repare greșelile istorice din trecut. Între acestea poate fi considerată și această lege, de care ar putea beneficia aproximativ 100.000 de sefarzi din toată lumea.
Audio: Isaac Querub despre colaborarea cu BC.