Misiune dificilă pentru noua şefie UE

Uniunea Europeană a păşit într-o nouă etapă a existenţei sale după ce liderii de stat şi de guvern au desemnat aseară, la Bruxelles, primele trei personalităţi din fruntea Executivului European.

Primul preşedinte al Uniunii Europene - în persoana premierului belgian Herman Van Rompuy, Înaltul reprezentant pentru Afaceri Externe - actualul comisar britanic pentru comerţ, Catherine Ashton, şi secretarul general al Consiliului European, diplomatul francez Pierre de Boissieu.

A fost o soluţie îndelung negociată, menită să asigure Uniunii un rol important în lume.

Din păcate, la Paris atmosfera de îndoială este dominantă, deşi Franţa este reprezentată în stafful de la Bruxelles de diplomatul Pierre de Boissieu ca secretar general al Consiliului European.

Corespondenul România Actualităţi la Paris, Roxana Vasile ne transmite că presa din Hexagon este sceptică în privinţa numirii lui Herman van Rompuy ca preşedinte al Uniunii Europene şi a doamnei Catherine Ashton în fruntea diplomaţiei comunitare.

"Le Parisien" vede în Van Rompuy un om discret şi se întreabă dacă noul preşedinte al Uniunii şi Catherine Ashton vor avea suficient de multă greutate pentru a da viaţă celor două noi posturi create prin Tratatul de la Lisabona.

"Libération" îl califică pe belgianul Herman van Rompuy drept un preşedinte de decor.

Europa Tratatului de la Lisabona - continuă ziarul - a ales două personalităţi care nu deranjează pe nimeni.

În lipsa numirii unui reprezentant al noii Europe, cei 27 au reuşit măcar să desemneze o femeie, însă nu pe cea mai strălucitoare.

În fine, "Le Figaro" îşi pune o întrebare. Preşedintele Uniunii va fi mai degrabă un organizator, un om de bune oficii în sânul Consiliului sau un lider care să vorbească de la egal la egal cu Barack Obama şi cu Jintao.

Intervievat de cotidianul de centru-dreapta, preşedintele Fundaţiei "Robert Schuman", Jean-Dominique Giuliani, crede că Uniunea a ales un conciliator, mai degrabă, decât un lider pentru scena internaţională.

Reacţii, la Madrid, după alegerea celor mai importanţi demnitari din Uniunea Europeană

Imagine sumbră şi la Madrid, unde conducerea noii Europe proiectate de Tratatul de la Lisabona va fi dirijată de două figuri cenuşii, de profil necunoscut, după cum descriu cotidianele centrale spaniole despre alegerea belgianului Herman Van Rompuy în funcţia de preşedinte al Uniunii şi a britanicei Catherine Ashton ca şefă a diplomaţiei europene.

Corespondentul România Actualităţi la Madrid, Annamaria Damian ne-a transmis că analiştii spanioli spun despre noua conducere a Uniunii Europene că cele două personaje alese drept preşedinte şi Înalt Reprezentant pentru Politica Externă îi fac fericiţi pe puţini europeni.

O mare decepţie pentru cei 8 ani de muncă şi eforturi politice şi diplomatice ale eurodeputaţilor, o ocazie pierdută, scrie "El Mundo" citându-l pe Carl Bildt, ministrul suedez de externe.

Primul câştigător ar fi cancelarul german, care este de fapt realul lider european, pentru că ţara redevine motorul Europei şi este o forţă în politica externă.

Merkel nu a dorit concurenţă şi a licitat pentru un candidat liniştit, dintr-o ţară vecină, mică şi prietenă.

Pe de altă parte a făcut o concesie Marii Britanii, acceptând-o pe doamna Ashton în postul de Înalt Reprezentant pentru Politica Externă.

Sarkozy ar fi al doilea avantajat dintre puţinii, pentru că nu numai că împărtăşeşte conducerea Europei cu doamna Merkel, dar acum a făcut un joc foarte bun pentru că a dat un post Marii Britanii şi poate să-şi asigure în comisie fotoliul de Economie, extrem de important.

Un al treilea câştigător ar fi Durao Barroso, care s-a simţit probabil stăpânul universului, pentru că, începând de-acum, următorii 5 ani pentru el sunt fără rivali.

Marii perdanţi sunt, între alţii, Tony Blair, Jan Peter Balkenende - premierul olandez, şi Zapatero, premierul spaniol, care a fost dezinteresat total de politica externă.

Au pierdut oportunitatea de a avea un rol în alegerea noilor lideri, având ocazia să-l susţină pe actualul ministru de externe Miguel Angel Moratinos. Pe Angel Moratinos l-au propus iniţial Franţa şi Germania, şi era într-o poziţie bună şi pentru că Spania e o ţară mare, cu guvern socialist.

Presa germană, despre noua conducere a Uniunii Europene

Reacţii în general calme şi relaxate în Germania, spre deosebire de alte state membre după alegerea celor mai importanţi demnitari din Uniunea Europeană.

"Frankfurter Allgemeine Zeitung" face un portret al doamnei Catherine Ashton, pe care o consideră o simpatică baroneasă de stânga.

"Die Welt" enumeră realizările de până acum ale doamnei Ashton, îndeplinite "cu stil şi eficienţă". "Frankfurter Rundschau" publică un interviu cu un politolog german, care insistă că noul cuplu din fruntea Europei nu trebuie subestimat.

Rompuy şi Ashton trebuie lăsaţi să dovedească de ce sunt în stare - consideră experţii de la Berlin. "Domnul armonie şi doamna linişte" - este titlul articolului din influentul săptămânal "Der Spiegel", care observă dezamăgirea provocată de numirea a doi necunoscuţi la cârma Europei.

Pentru "Die Zeit" Rompuy este un liniştitor factor de compromis, în timp ce "Süddeutsche Zeitung" se alătură vocilor critice. "Semnal fatal de la Bruxelles" - scriu jurnaliştii de la cel mai mare cotidian din sudul Germaniei. Potrivit acestora, chiar dacă trebuie să li se dea o şansă celor doi demnitari, numirea lor arată că statele membre sunt foarte puţin dispuse la o reformare amplă a blocului comunitar.

Politicienii germani au salutat în general decizia de la Bruxelles, mai ales că Germania este considerată una din câştigătoarele procesului de alegeri a noii conduceri comunitare.

Singura reacţie vehementă a venit de la grupul ecologist. Şeful Verzilor din Parlamentul European, germanul Daniel Cohn-Bendit, a declarat că Europa a atins nivelul cel mai de jos prin numirea unui Herman van Rompuy şters la preşedinţia Uniunii şi a unei Catherine Ashton nesemnificative la conducerea diplomaţiei.

Reacţii, la Roma, după alegerea celor mai importanţi demnitari din Uniunea Europeană

Cea mai mare dezamăgire a fost înregistrată la Roma, unde speranţa numirii lui Massimo D'Alema s-a văzut spulberată fără drept de apel.

Dezamăgire, surpriză, trădare - acestea sunt doar câteva dintre cuvintele folosite în presa italiană de astăzi pentru a descrie eşecul lui Massimo D'Alema, care până ieri a sperat să devină Înalt reprezentant pentru politica externă a Uniunii.

Cotidianul "La Repubblica" scrie că D'Alema, care în trecut a fost premier şi lider al unei coaliţii de stânga, a fost trădat la Bruxelles chiar de către ai săi, adică de familia socialistă.

Pentru "Corriere della Sera", nealegerea reprezentantului Italiei a fost şi o consecinţă a trecutului comunist al acestuia, un trecut care nu a fost deloc pe placul liderilor din estul Europei.

Postul pe care tânjea să-l ocupe politicianul italian a revenit reprezentantei Marii Britanii, Catherine Ashton, scrie şi "La Stampa" într-un articol al cărui titlu este "Italia şi D'Alema au fost bătuţi de către Gordon Brown".

Cotidianul din "Messaggero" subliniază faptul că noul reprezentant pentru Politică Externă este o personalitate aproape necunoscută pe scena politică internaţională, iar în sprijinul acestei afirmaţii publică şi declaraţia unuia dintre foştii preşedinţi ai Comisiei Europene, şi anume Romano Prodi, care a spus direct: "Cine e Ashton? Nu o cunosc."