Liderii ţărilor europene "să fie deschişi la compromisuri"
Preşedintele José Manuel Barroso spune că amânarea ajungerii la un compromis în privinţa bugetului va fi un semnal negativ într-un moment în care relansarea economică este fragilă.
Articol de Sergiu Şteţ, 06 Februarie 2013, 19:59
Liderii Uniunii Europene se pregătesc să adopte un buget de criză, ce reprezenta varianta de compromis între cererea ţărilor contributoare, care vor mai multe economii, şi statele beneficiare, ce doresc să le fie păstrate fondurile alocate până acum.
Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a avertizat, miercuri, într-o dezbatere în Parlamentul European că, amânarea unei decizii cu privire la viitorul buget al Uniunii ar reprezenta un semnal negativ, în condiţiile în care există încă neînţelegeri majore între statele membre.
Prezent la dezbaterea din Parlamentul European, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a atras atenţia că, actuala criză este departe de a se fi sfârşit şi a cerut liderilor ţărilor europene să fie deschişi la compromisuri, astfel încât un acord la care ar trebui să ajungă Consiliul European, să obţină susţinere politică în Parlamentul European.
Bugetul Uniunii Europene va trebui aprobat şi de Parlament.
În luna noiembrie, liderii Consiliului European au reuşit să identifice domeniile în care se vor tăia banii alocaţi, în limita a 70 de miliarde de euro.
Mai este însă nevoie de o reducere cu încă 30 de miliarde de euro, pentru ca membrii Consiliului European să fie de acord cu bugetul.
"Amânarea ajungerii la un compromis va fi un semnal negativ într-un moment în care relansarea economică este fragilă. Riscăm ca un eşec la negocierilor să radicalizeze solicitările, iar compromisul să devină şi mai greu de realizat", a precizat José Manuel Barroso.
Ţările mari contributoare la bugetul Uniunii Europene, precum Marea Britanie sau Germania ar vrea ca economiile să se facă de la domenii cu alocări mari, precum agricultura şi fondurile de coeziune, fonduri care ajută ţările mai sărace să se apropie de media europeană.
Ţările din aşa-numitul grup "Prietenii coeziunii, din care face parte şi România, încercă însă să obţină o reducere cât mai mică a acestor fonduri.
O variantă care pare să se bucure de susţinere şi în rândul parlamentarilor europeni este adoptarea unui buget de criză, chiar dacă ar fi ţări nemulţumite pe moment, însă, cu angjamanetul ca, bugetul să fie rediscutat peste trei sau patru ani, cel puţin în ceea ce priveşte realocarea de bani între domenii.