La Chişinău, criza politică se prelungeşte
Cel mai devreme, abia săptămâna viitoare preşedintele Nicolae Timofti ar putea anunţa numele candidatului la funcţia de premier, deşi îşi propuse 5 aprilie drept termen.
Articol de Mircea Dascaliuc, Radio Chişinău, 06 Aprilie 2013, 03:44
Şeful statului de peste Prut consideră că este mai important să se formeze un guvern şi să se evite alegerile anticipate decât să se forţeze lucrurile.
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat că ar putea anunţa săptămâna viitoare numele candidatului la funcţia de premier, deşi anterior îşi propusese drept termen data de astăzi, 5 aprilie.
Hotărârea amânării a fost luată ca urmare a solicitărilor făcute ieri de către partidele Liberal Democrat şi Democrat, dar şi pentru a permite ca partenerii din fosta Alianţă pentru Integrare Europeană să poată purta negocieri suplimentare pe parcursul cărora să ajungă la o soluţie de compromis în privinţa viitorului şef al executivului.
"Partidul Democrat şi Partidul Liberal Democrat au solicitat să nu numesc numele candidatului pe data de 5 şi să amânăm acest anunţ pentru câteva zile", a declarat preşedintele Republicii Moldova.
Algerile anticipate în Republica Moldova, "inoportune"
Preşedintele NicolaeTimofti a invocat în susţinerea amânării atât interesele Republicii Moldova, cât şi necesitatea evitării alegerilor anticipate, pe care le consideră inoportune.
"Personal mi-am dorit să iau o decizie în acest sens şi mai devreme decât astăzi, dar până la urmă interesul Republicii Moldova, aşa cum îl văd eu, este să avem un guvern şi să evităm alegerile anticipate", a mai spus Nicolae Timofti.
Practic, Nicolae Timofti, prin declaraţiile făcute vineri, a îndemnat la identificarea de urgenţă a unei candidaturi care să poată avea suportul unei majortăti parlamentare, astfel încât Republica Moldova să-şi poată urma parcursul european început după 2009.
Această majoritate ar putea fi asigurată de cele trei partide care au alcătuit Alianţa pentru Integrare Europeană, dar până în prezent cursul negocierilor a demonstrat poziţii ireconciliabile, iar demersurile preşedintelui nu s-au dovedit prea eficace.
Disputa celor trei s-a concentrat în jurul candidaturii lui Vlad Filat la funcţia de premier.
Dacă democraţii ar fi dispuşi să accepte această candidatură cu anumite condiţii, liberalii o resping categoric.
"Luptă în zadar pentru Vlad Filat"
Consecvent opţiunii adoptate la consiliul republican, preşedintele liberalilor, Mihai Ghimpu, a declarat vineri, imediat după ce Nicolae Timofti a anunţat că nu va desemna candidatul la funcţia de premier, că refuză să se aşeze la masa negocierilor câtă vreme liberal-democraţii îl susţin pe Vlad Filat.
"Partidul Liberal nu va merge la tratative atâta timp cât candidatul PLDM rămâne domnul Filat la funcţia de prim-ministru.
"Cred că în zadar luptă şi PLDM, şi preşedintele pentru Vlad Filat. În cazul în care or să insiste şi or să înainteze această propunere, să-şi asume rezultatul alegerilor anticipate", a declarat Mihai Ghimpu.
Radio Chişinău a solicitat liderului grupului parlamentar al PLDM, Valeriu Streleţ, o reacţie la declaraţia lui Mihai Ghimpu.
"Este viziunea domnului Ghimpu, noi am anunţat şi anterior şi am repetat faptul că deciziile pe care le iau partidele în organele colegiale urmează să fie respectate.
"De aceea să ni se impună nouă ce decizie urmează să luăm considerăm că este cel puţin incorect", a declarat Valeriu Streleţ.
"Şi apoi domnul Ghimpu să nu uite să urmează să voteze nu pentru Filat, nu pentru candidatura lui, ci pentru întreaga echipă guvernamentală, care este un proces mult mai plenar şi mai responsabil", a mai ţinut să precizeze Valeriu Streleţ.
Prin urmare, situaţia de criză din Republica Moldova se prelungeşte.
După ce liberal-democraţii au denunţat la 13 februarie acordul fostei Alianţe pentru Integrare Europeană, iar guvernul Filat 2 a fost demis în urma unei moţiuni cd cenzură înaintate de către Partidul Comuniştilor, Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat şi Partidul Liberal negociază un nou acord de coaliţie pentru crearea unei majorităţi parlamentare.