Întrevedere Emmanuel Macron-Keir Starmer, la Paris
Cei doi președinți şi-au reafirmat hotărârea de a sprijini Kievul constant și cât timp va fi necesar.
Articol de Daniela Coman, corespondent RRA în Franța, 12 Noiembrie 2024, 08:37
Președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer, au avut o întrevedere în cursul dimineții de luni, la Paris, în care şi-au reafirmat hotărârea de a sprijini Kievul constant și cât timp va fi necesar, în contextul în care continuarea ajutorului militar din partea Statelor Unite pare mai mult ca niciodată pusă sub semnul întrebării, o dată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
Cei doi lideri şi-au reiterat dorința de a-și continua eforturile pentru revenirea păcii în Orientul Mijlociu și de a coopera cu privire la migrația în zona Canalului Mânecii, în special pentru combaterea rețelelor de traficanți de persoane. Pe de altă parte, o cercetare a Institutului Internațional de Studii Strategice, publicată și de presa franceză, avertizează că Europei îi lipsesc efectivele militare, iar capacitățile sale de apărare rămân suficiente. Publicarea documentului intervine în contextul în care ţările europene se întreabă dacă Statele Unite vor continua sprijinul militar american pentru Ucraina.
Forțele armate ale țărilor europene dispun de personal militar insuficient, unele confruntându-se chiar cu o scădere a efectivelor, în timp ce programele lor de încurajare a tineretului să se angajeze în armată nu au întotdeauna rezultatele așteptate. Majoritatea europenilor continuă să se bazeze pe Statele Unite în toate sectoarele militare, atrag atenția experții internaționali care au lcurat la acest studiu.
Chiar dacă membrii europeni ai NATO și-au majorat cheltuielile de apărare cu 50% din 2014, de când Rusia a anexat cu forța peninsula ucaineană Crimeea, invadarea Ucrainei în februarie 2022 a scos la iveală numeroase slăbiciuni în capacitatea Europei de a-și asigura propria securitate.
Accesul la muniții și rachete reprezintă condiția esențială pentru a face față unui adversar
Războiul din Ucraina demonstrează în fiecare zi că accesul la muniții și rachete reprezintă condiția esențială pentru a face față unui adversar într-un conflict de mare intensitate. În lipsa unor astfel de facilități, curajul soldaților s-ar putea dovedi zadarnic în doar câteva săptămâni. Arsenalul armatelor occidentale a fost drastic redus după încheierea Războiului Rece, în paralel cu închiderea capacităților de producție ale industriilor lor de apărare, relevă raportul Institutului Internațional de Studii Strategice.
Consolidarea industrială extinsă, care a avut loc între anii 1990 și începutul anilor 2000, în special în industria aerospațială și a armelor ghidate, nu s-a produs și în alte sectoare.
În construcțiile navale există mare îngrijorare dacă firmele europene sunt capabile să concurez marile șantiere navale din Asia de Est, ce dispun de o capacitate de producție impresionantă. Cât privește pregătirea pentru operațiunile terestre, se constată o fragmentare pe criterii naționale, deși fuziuni și achiziții recente ale unor companii indică o dorință evidentă de a crea mai multă eficiență în producția de muniție, mai precizează studiul.
Va fi nevoie de timp pentru a atinge nivelul de producţie dorit
În unele sectoare, precum apărarea aeriană și artileria, producția a început să crească semnificativ din 2022, producătorii de arme repliindu-se rapid pentru a răspunde cererii tot mai mari. Majoritatea statelor europene și-au majorat bugetele pentru apărare și au început să facă achiziții de echipamente și muniție, însă arsenalul nu poate fi întărit peste noapte.
De exemplu, în timp ce o mulțime de noi comenzi le pot oferi actorilor din industria de apărare o oarecare încredere, impulsionându-i să facă investiții, va fi nevoie de timp pentru a atinge nivelul de producţie dorit, deoarece pentru a-și mări capacitățile, companiile au nevoie de muncitori calificați și de materiale, precum și de experți în sectorul comercial național și internațional.
Pentru categoriile în care scăderile capacității producției europene au fost semnificative, precum artileria cu rachete, statele trebuie să decidă dacă ar trebui să continue să importe sisteme din afara continentului sau să își dezvolte propriile sisteme și să își consolideze suveranitatea.
În prezent, jumătate din comenzile făcute de țările europene membre ale NATO se îndreaptă spre companii europene din industria de apărare, 34% către cele americane, iar restul din alte țări.
Săptămâna trecută, la Budapesta, la reuniunea formală a liderilor țărilor din Uniunea Europeană, mulți șefi de stat și de guvern au fost de acord că trebuie să cheltuiască mai mult pentru apărare, mai ales că președintele american nou ales, Donald Trump, a avertizat în repetate rânduri în campania sa electorală că, dacă vor să fie apărate, țările europene trebuie să contribuie mai mult la bugetul NATO.
