Franța și Italia au semnat un tratat bilateral de cooperare aprofundată

Franța și Italia au semnat vineri un tratat bilateral de cooperare aprofundată, denumit Tratatul pentru o cooperare bilaterală întărită sau Tratatul de la Quirinale.

Este un tratat rar în Europa, al doilea semnat de Franța, după cel cu Germania, din 1963, care a fost completat de un altul la Aachen, în 2019.

Franța și Italia sunt a doua, respectiv a treia economie din zona euro după Germania, iar împreună, ele reprezintă aproape o treime dintre cetățenii Uniunii Europene și a PIB-ului Uniunii.

Reporter: Obiectivele celor două state sunt de fapt și cele ale Uniunii Europene în lupta împotriva schimbărilor climatice, tranziția ecologică executată în mod corect și rapid, tranziția digitală, căutarea suveranității europene, a comentat premierul italian, Mario Draghi, în conferința de presă care s-a desfășurat după semnarea Tratatului de la Quirinale, un acord menit să îmbunătățească cooperarea dintre cele două țări și să ajute la construirea unei Europe mai puternice.

Mario Draghi: Acest tratat marchează un moment istoric în relaţia dintre ţările noastre, Franţa şi Italia, şi consolidează cooperarea și legăturile lor. De astăzi suntem și mai apropiați. Instituțiile pe care avem onoarea să le prezentăm se sprijină pe aceleași valori republicane: pe respectarea drepturilor umane și civile, pe europenism.

Reporter: Potrivit președintelui francez, Emmanuel Macron, tratatul pecetluieşte o prietenie profundă.

Emmanuel Macron: Era aproape o anomalie să nu avem acest tratat de la Quirinale, deoarece există atât de multe lucruri care ne unesc: istoriile noastre, culturile noastre, artiștii noștri.

Reporter: Concret, tratatul care fusese anunțat încă din 2017, dar a fost înghețat după formarea în 2018 a unui guvern populist condus de Mișcarea Cinci Stele cu Liga de extremă dreapta a lui Matteo Salvini, prevedea aprofundarea cooperării între Paris și Roma în domenii precum: apărarea, diplomația, migrația, economia, cultura, comerțul, cărora li se vor adaugă noi colaborări în sectoarele energetic, tehnologic sau cercetare și inovare.

El instituie, de altfel, un serviciu civil comun pentru tineri și prevede invitarea cu regularitate, din trei în trei luni, a miniștrilor la consiliile ministeriale respective, după modelul Tratatului de la Aachen.