Federația Rusă nu are „nici capacitatea, nici intenția de a escalada războiul din Ucraina într-un război cu NATO”
Azi, 24 februarie 2023, s-a împlinit un an de la invazia militară a Ucrainei de către Rusia. Într-un interviu în exclusivitate la Radio România Actualități, secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană a declarat că șansele ca acest război să se încheie sunt mai mari dacă Ucraina va continua să fie sprijinită militar, economic și umanitar.
Articol de Bogdan Isopescu, 24 Februarie 2023, 17:33
Oficialii NATO spun că Rusia nu are capacitatea și nici intenția de a transforma războiul din Ucraina într-unul cu statele Alianței sau într-un conflict nuclear. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat la RRA că aliații estimează că războiul va continua și că în acest moment nu se vede din partea președintelui Vladimir Putin o intenție de dezescaladare a conflictului. Singura modalitate ca luptele să înceteze „este ca la Kremlin calculul cost-beneficiu în urma acestui război să se modifice”, afirmă Mircea Geoană.
Mircea Geoană: Evident, războiul evoluează, din păcate se prelungește, și nevoile armatei ucrainene se modifică pe măsură ce dinamica răzvoiului se modifică. Deci, într-un fel, în Grupul Ramstein, coordonat de Statele Unite, aliați şi parteneri ai NATO lucrează cu ucrainenii zi de zi pentru a putea să coreleze cererea cu oferta. Într-adevăr nu întotdeauna oferta poate să satisfacă cererea în cantitatea și în ritmul pe care ucrainenii poate că l-a dori. Din motive diferite, din motive politice, pentru că suntem democrații și atunci când vorbim de echipamente tot mai sofisticate există o preocupare de a ajuta Ucraina fără a escalada războiul într-un război între NATO și Rusia, e o preocupare legitimă, pe care liderii noștri politici trebuie să o ia în calcul.
Doi, sunt chestiuni fizice, de capacitate de producție, de logistică și, cum spunea și secretarul apărării american, Loyd Austin, problema este nu doar să anunți că dai sistem de apărare antirachetă sau tancuri către Ucraina, dar să le și dai capabilitățile care să le permită să fie menținute și să fie reparate și pe deplin utilizabile. Dar aş spune că din ultimele discuții pe care le-am avut cu ucrainenii, aici, la sediul NATO, la München ne-am văzut cu dânșii, în acest moment aș putea spune că ucrainenii sunt satisfăcuți de gradul de colaborare cu aliații și partenerii noștri și ne pregătim cu toții să putem să îi ajutăm în continuare.
Reporter: Pe mine m-a îngrijorat un pic o declarație recentă a oficialilor europeni cum că industria europeană de armament este în stare să producă într-o lună cât Rusia lansează într-o singură zi.
Mircea Geoană: Este adevărat că aliații din NATO, europeni, dar și în America de Nord, nu avem o industrie de apărare care să fi fost programată pentru un război de mare intensitate și într-adevăr în fiecare zi în Ucraina se folosește muniție pe volume foarte mari, care nu erau în planificarea militară obișnuită, nici măcar nivelul de stocuri minime pe care NATO le avea ca standard nu erau toate îndeplinite, fie vorba între noi. De aceea, suntem într-un moment în care trebuie să amplificăm producția industrială. La nivelul Uniunii Europene există într-adevăr o fragmentare a industriei de apărare europene, care trebuie să găsească un răspuns, dar la nivel de NATO, noi vorbim de NATO aici, și de partenerii noștrim cred că în acest moment unii aliați cu industrii de apărare mai robuste au deja contracte suplimentare și au un semnal de predictibilitate din partea statelor și a Alianței Nord-Atlantice pentru a crește producția industrială. Noi acum suntem în plin proces de a revizita nivelul de stocuri necesare pentru stocurile NATO.
Şi mai este o dimensiune care trebuie luată în calcul și la NATO încercăm să facem acest lucru, există o modificare a conceptului de interoperabilitate către conceptul de schimbare a sistemelor militare. Ceea ce vreau să spun este că de foarte multe ori, deși ajunge în Ucraina să spunem muniție de o sută cincizeci și cinci de milimetri, dacă este produsă în Germania ea poate fi trasă decât pe tunuri germane, dar dacă este aceeași muniție produsă în Olanda nu poate fi trasă decât pe tunuri olandeze. Deci, avem pe parte de standarde și de interschimbabilitate, dacă acest cuvânt nu e un barbarism în limba română, interchangeability în limba engleză, și lucrăm pe toate aceste fonturi pentru a crește producția industrială și a crește gradul de coerență.
Reporter: Dacă ne uităm cu un an în urmă și acum, a crescut viteza de reacție NATO în cazul unui conflict?
Mircea Geoană: A, este o schimbare dramatică în sensul bun. Pentru prima oară după căderea zilului Berlinului am activat planurile de apărare pentru flancul estic, un număr important de trupe au fost puse direct sub comanda SACEUR, a comandantului suprem aliat în Europa. Avem sute de aeronave și de nave militare care sunt sub comanda SACEUR, lucrăm în această perioadă la o schimbare masivă a modului în care facem gândire militară, un război multidomeniu, în care includem și zona de cibernetic și de spațiu în ceea ce înseamnă modul tradițional de a duce un război. Deci, schimbarea la nivel de NATO este absolut profundă. Cred că acest război a accelerat un proces de transformare care începuse după 2014, atunci a început NATO să se adapteze la un mediu de securitate european modificat, era clar că Rusia este agresivă, iar acum, cu un război atât de brutal în Europa, evident că NATO își continuă adaptarea.
Reporter: Moldova devine un nume din ce în ce mai rostit. S-au schimbat vulnerabilitățile în ultimele săptămâni, luni?
Mircea Geoană: Ceea ce face cu atât de mult curaj și profesionalism președinta Maia Sandu și echipa de la Chișinău a stârnit admirație și instincte, susținere din partea Occidentului democratic și, evident, așa cum a făcut și în Ucraina, cum a făcut și în Georgia, Federația Rusă simte că Republica Moldova se îndreaptă hotărât către Europa, nu către NATO, pentru că este o țară care are o constituție cu o clauză de neutralitate. Republica Moldova este un partener al NATO de 30 de ani, avem un parteneriat foarte dinamic, dar foarte respectuos față de constituția Republicii Moldova. Dar cred că din momentul în care Uniunea Europeană a oferit o perspectivă de integrare europeană a Republicii Moldova, Rusia s-a activat, și-a activat resursele din interiorul Republicii Moldova, și nu sunt puține, a activat tot arsenalul de război hibrid pe care îl are la dispoziție. Ceea ce nu a activat, pentru că nu poate, este dimensiunea militară împotriva Republicii Moldova, pentru că nu au suficiente resurse de a ocupa o bucată atât de mare din Ucraina încât să ajungă și la Transnistria. Dar, în rest, Republica Moldova este supusă unei presiuni extraordinare, extrem de periculoase și există din partea noastră, la NATO, la Uniunea Europeană, apropo, Republica Moldova este partener comun NATO și Uniunea Europeană și ne consultăm, practic, în fiecare zi cu partenerii europeni pentru a putea să ajutăm Republica Moldova. Germania, Franța, România mobilizează în acest triunghi foarte interesant, mobilizează resurse suplimentare pentru Republica Moldova, pentru că au nevoie de susținere macroeconomică, creșterea prețului energiei de la un preț foarte scăzut la prețul pieței creează dificultăți socio-economice pe care multe cozi de topor din interiorul Republicii Moldova, la încurajarea și probabil cu susținerea Federației Ruse, încearcă să destabilizeze regimul. Ce vor să facă rușii? Să oprească direcția proeuropeană a Republicii Moldova. Și nu pentru că suntem români, și cazul meu, și cazul tău, și cazul nostru, și avem o sensibilitate specială pentru Republica Moldova, este absolut firesc, dar întreg Occidentul democratic își dă seama că Republica Moldova are nevoie de sprijin acum și sunt convins că Republica Moldova și toți cetățenii Republicii Moldova vor avea numai de câștigat dacă vor fi alături de noi în Europa democratică și prosperă sau vor rămâne într-o zonă gri, periculoasă și care-i condamnă la sărăcie și la izolare. Deci, opțiunea cred că este destul de simplu de făcut, dar propaganda rusească este, în continuare, destul de puternică.
Reporter: Amenințarea nucleară. Au fost declarații, au fost decizii ale lui Vladimir Putin? Cât este de reală sau în ce fel s-a schimbat problematica nucleară în ultimele luni?
Mircea Geoană: Spuneam mai devreme că Federația Rusă nu are, din ceea ce vedem noi, nici capacitatea, nici intenția de a escalada războiul din Ucraina într-un război cu NATO. Ar fi și oarecum ilogic, pentru că asimetria de putere între Federația Rusă, slăbită de acest conflict și cu capacități militare mult mai puțin performante decât credeau ei înșiși, într-o comparație cu NATO, care este mult mai puternic, mult mai modern și mult mai potent, nu face sens. Ceea ce face Federația Rusă, așa cum vorbeam și despre Republica Moldova, încearcă să folosească arenalul de război hibrid și împotriva Occidentului. Iar o armă centrală a acestui război de dezinformare este cea de intimidare cu zgomot de retorică nucleară a opiniilor noastre publice. Nu vedem, din punct vedere militar și de informații, vreo modificare în modul în care Rusia își amplasează sau își deplasează arsenal nuclear. Nu vedem. Deci, mai degrabă, lectura noastră este că cei de la Kremlin încearcă, practic, să intimideze opinia publică occidentală, mulți dintre ei cu tradiție pacifistă, mulți dintre noi preocupați, e firesc, când auzi din vârful Kremlinului o astfel de retorică, evident, există un anumit sentiment de îngrijorare. Este absolut legitim. Ceea ce vreau să spun pentru a calma puțin această îngrijorare este că militar vorbind nu vedem semne și indicii, pentru că ar însemna și pentru ruși o escaladare la un nivel fără precedent și ei știu, ca putere nucleară, ce înseamnă asta. Dar, pe de altă parte, ne putem aștepta ca amenințarea, amenințarea, retorica, zgomotul retoric nuclear de la ruși să continue pentru a ne intimida și pentru a ne șubrezi unitatea și dorința de a-i sprijini pe ucraineni. Deci, sunt două lucruri diferite, multă comunicare, mai puțină capacitate reală de a acționa.
Reporter: Și în condițiile acestei retorici, au rămas canale de comunicare relevante, să spunem, între NATO și Rusia, între Uniunea Europeană și Rusia?
Mircea Geoană: Noi încercăm în mod constant să restabilim un canal pe linie militară, pentru că acolo este foarte important, pentru că riscul de escaladare nu este doar un risc programatic. Cineva dorește să escaladeze, se pot întâmpla accidente, incidente. În acest moment, Federația Rusă refuză oferta de comunicare specializată pe linie militară. În schimb, cu Statele Unite, poate cu alți aliați, aceste canale militare și de informații funcționează. Și sunt convins că aliații americani transmit mesajele cele mai potrivite pe canalele specifice pe care le folosesc.
Reporter: China și planul de pace pe care îl tot anunță, pe de altă parte, sunt informații care arată că ar putea fi livrat armament din partea Chinei către Rusia. Pe de altă parte, există declarațiile oficialilor europeni care spun că n-ar fi cazul, oficialii chinezi au negat acest lucru, au dat asigurări. E un mix pe care nu pot să-l înțeleg. Pacea, armamentul...
Mircea Geoană: China sprijină Federația Rusă în multe, multe feluri: economic, cumpărând materii prime, ajută la evitarea sancțiunilor și livrând componente, e adevărat, poate nu sisteme militare integrate, dar furnizând componente care sunt utile pentru mașina de război rusească. Iar China are un joc de echilibristică între dorința de a ajuta Rusia, pentru că împărtășește intenția Rusiei de a provoca o schimbare a regulilor la nivel internațional. Două regimuri autoritare, cu lideri autoritari, care împărtășesc același scop: să șubrezească Occidentul. Dar pe de altă parte, acest joc de echilibristică la nivel internațional este că, până acum, China s-a prezentat față de lumea în dezvoltare, către sudul global, în principal, către Africa, către Asia, către America Latină, ca o putere benignă, ca o putere care crește economic, dar care nu este nici militaristă, nici amenințătoare. Deci, are de făcut acest joc de comunicare între faptul că îi sprijină pe ruși, și ăsta este un fapt, și, pe de altă parte, să dea sentimentul că își prezervează această figură de mișcare de nealiniere și să încerce să aducă multe țări care sunt încă în ezitare alături de cauza chinezească sau de cauza chinezească și rusească. Este un joc, inclusiv inițiativa de pace. Dacă ați observat, în discursul lui Putin n-a fost nicio referire la China sau la vreun proces de pace și, acolo, faptul că vin cu o intenție de propunere de pace este pentru comunicare pentru lumea în dezvoltare. Ceea ce China a lansat, și nu întâmplător, practic la un an de la declanșarea războiului, este și o propunere către întreaga lume pe probleme de securitate. Deci, într-un fel, China are tot interesul ca acest război să se prelungească, pentru că ne ține pe noi ocupați în Europa și îi șubrezește pe ruși în continuare. Asimetria de putere în tandemul ruso-chinez se accentuează în favoarea Chinei și, în același timp, China dorește să folosească această perioadă pentru a-și crește influența la nivel internațional. Dar, din păcate, relația ruso-chineză se aprofundează și acest lucru, într-adevăr, este preocupant.
Reporter: Cât va mai dura războiul este ultima întrebare.
Mircea Geoană: Nu știm. Războaiele sunt imprevizibile prin definiție. Ceea ce știm, în schimb, este că dacă vom continua să ajutăm Ucraina cu tot ce au nevoie, militar, economic, umanitar, și o vom face, cu atât șansele ca acest război să se termine mai rapid cresc. Pare contraintuitiv un pic, dar singura modalitate ca acest război să se termine este ca la Kremlin calculul cost-beneficiu în urma acestui război să se modifice. Din păcate, în acest moment nu vedem din partea președintelui Putin o intenție de dezescaladare, dimpotrivă, de amplificare a acestui război. Deci, ar fi prudent pentru noi să estimăm că acest război va mai continua.
(transcriere: Rador)