Extrema dreaptă germană pe valul alegerilor
Germanii se pregătesc pentru alegerile parlamentare de duminica, care vor inregistra, conform sondajelor, cateva premiere.
Articol de Carmen Gavrilă, 21 Septembrie 2017, 13:25
Germanii se pregătesc pentru alegerile parlamentare de duminica, care vor inregistra, conform sondajelor, cateva premiere, intre care intrarea in Bundestag a partidului extremist de dreapta, Alternativa pentru Germania.
Daca sondajele se confirma, Germania ar putea avea pentru prima data in multimii ani, 6 partide in Parlament, iar prezenţa cea mai notabila se anunta a fi Alternativa pentru Germania, un partid de extrema dreapta care ar putea aduna intre 8 si 15 procente, conform diverselor sondaje de opinie.
Sistem de reprezentare
In sistemul electoral german, votantii aleg un candidat direct, o persoana reprezentativa la nivel local, cu mandat direct iar al doilea vot il ofera unui partid.
Voturi imprevizibile
Imprevizibilul la aceste alegeri vine tocmai din acest dublu vot pentru ca, un alegator german care se regaseste ideologic intr-un anume partid poate vota totusi ca reprezentant direct un candidat din alt partid. Mai exact, un vot poate ajunge de exemplu la un reprezentant AFD de extrema dreapta iar alt vot la crestin democratii Angelei Merkel actualul cancelar.
Nevoia de reformă
Directoarea Academiei Europene din Berlin, Andrea Despot, consideră că succesul extremei dreapta din acest an are legatura mai degraba cu emotia si frica unor germani in faţa provocărilor moderne, ca migraţia, decâ cu programul politic, in condiţiile în care, de fapt AFD nu prea are nimic altceva pe agendă decât problema refugiaţilor.
"Sunt studii sociologice care spun ca potentialul pentru preferinte antisemite, extremiste se ridică la 25%. Până acum în Germania am fost norocoşi şi am menţinut la un nivel inferior mişcările populiste de dreapta, spre deosebire de Franţa, Olanda, Finlanda sau Ungaria. Dar există o tendinţă globală spre extremism. Unii analişti spun că sistemele de reprezentare, aşa cum le ştim, sunt în criză. Sistemele noastre de reprezentare politică trebuie revizuite pentru că, poate nu e de ajuns, in cazul chestiunilor urgente, să mergem la vot o dată la 4 sau 5 ani", explică Andrea Despot.
Premiera extremistă
Problema la acest scrutin este că, extrema dreaptă pare să atragă nu numai alegători cu mai puţin educaţie sau din clasa săracă, ci şi germani din bazinul de cam 30% al celor care de obicei nu votează, dar şi alegători care au votat cu conservatorii până acum, sau cu alte partide tradiţionale.