Exclusiv RRA: „Suntem extrem de deciși să facilităm aderarea rapidă a Suediei la NATO” (Mircea Geoană)

La sediul NATO din Bruxelles, reprezentanții Suediei discută cu cei ai Turciei, în încercarea de a-i convinge să ratifice aderarea statului scandinav la Alianța Nord-Atlantică. Dezbaterile sunt mediate de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și de Finlanda.

Într-un interviu acordat Radio România Actualități, secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, a spus că discuțiile de astăzi ar putea fi baza unui acord politic al aderării Suediei și că un anunț în acest sens ar putea veni chiar înainte de summit-ul de la Vilnius.

Mircea Geoană: Sperăm să producă un declanșator al unui proces care să conducă la o aderare cât mai rapidă a Suediei la NATO. Nu excludem și posibilitatea, chiar înainte de summit-ul de la Vilnius, să putem să încurajăm o întâlnire la nivel înalt între Turcia și Suedia și suntem absolut convinși că Suedia va deveni membru al NATO cât mai curând cu putință. Evident, sunt și procedurile de ratificare în cele două parlamente care încă nu au ratificat, cel de la Ankara nou ales și cel de la Budapesta, dar politic credem că suntem destul de aproape de momentul în care ambele părți să își declare satisfacția. Suedia a făcut mult, a modificat Constituția, a schimbat legislația, colaborează foarte, foarte intim cu Turcia și cu alte țări interesate în lupta împotriva terorismului. Partea turcă încă invocă problema implementării legislației adoptate. Suntem extrem, extrem de deciși să facilităm aderarea rapidă a Suediei, cât mai curând cu putință să fim 32 în jurul mesei NATO.

Ascultați aici interviul integral cu secretarul general adjunct al Nato, Mircea Geoană. Realizator: Bogdan Isopescu.

Obiectivele României pentru summit-ul NATO de la Vilnius din perioada 11-12 iulie sunt pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care se reunește peste aproximativ o oră la Palatul Cotroceni. Se vor stabili, de asemenea, efectivele armate ale țării noastre care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni în afara teritoriului statului român anul viitor.

„Nu noi am mers către Finlanda și Suedia, ele au venit către noi” - interviul integral (transcriere: Rador)

Realizator: Bogdan Isopescu (Radio România Actualităţi)
Realizator: O să încep direct cu Turcia - Suedia. Ştiu declarațiile domnului Jens Stoltenberg. Suedia a livrat, Turcia are îngrijorări legate de securitate, dar totuși, ce ar mai putea livra Suedia pentru a fi siguri ca, în marja summitului de la Vilnius, să avem un răspuns pozitiv?
Mircea Geoană: Secretarul general își continuă misiunea de bune oficii și chiar aici, în sediul NATO, în timp ce noi vorbim, există o întâlnire la nivel înalt ministerial: consilier de securitate națională, șef de servicii de informații din Turcia, din din Suedia, evident, și Finlanda este este prezentă, deși Finlanda deja a devenit membru NATO.

Realizator: Poate fi întâlnirea decisivă?
Mircea Geoană: Sperăm să producă un declanșator al unui proces care să conducă la o aderare cât mai rapidă a a Suediei la NATO. Nu excludem și posibilitatea ca chiar înainte de summitul de la Vilnius să putem să încurajăm o întâlnire la nivel înalt între Turcia și Suedia și suntem absolut convinși că Suedia va deveni membru al NATO cât mai curând cu putință. Evident, sunt și procedurile de ratificare în cele două parlamente care încă nu au ratificat, cel de la Ankara, nou ales, și cel de la Budapesta, dar politic credem că suntem destul de aproape de momentul în care ambele părți să-și declare satisfacția. Suedia a făcut mult, a modificat Constituția, a schimbat legislația, colaborează foarte, foarte intim cu Turcia și cu alte țări interesată în lupta împotriva terorismului. Partea turcă încă invocă problema implementării legislației adoptate. Suntem extrem, extrem de deciși să facilităm aderarea rapidă a Suediei și cât mai curând cu putință să fim 32 în jurul mesei în NATO.

Realizator: Tehnic vorbind, despre ce marjă de timp...dacă am avea astăzi un răspuns pozitiv, în cât timp poate deveni Suedia membru NATO?
Mircea Geoană: Procedura este foarte clară, și România a parcurs-o şi toate țările aliate. În momentul în care condiţiile politice sunt reunite, adică e consens în jurul mesei, trebuie ca toate parlamentele naţionale să ratifice protocolul de aderare, iar în clipa în care acest protocol aprobat, ratificat de toate celelalte parlamente naţionale din NATO, este depus la Washington, la Departamentul de Stat...

Realizator: Trebuie reluată ratificarea?
Mircea Geoană: Ratificarea este obligatorie, ratificarea este obligatorie pentru orice nou membru. De aceea sperăm să rezolvăm politic ultimele obstacole, care sunt pe cale a fi depășite, sperăm, iar, după aceea, cele două parlamente naționale care trebuie să ratifice, conform jurisprudenței și regulii din NATO, să facă acest lucru și, după acesta, instrumentul de aderare trebuie depus la Washington, la Departamentul de Stat, iar atunci Suedia sau orice alt nou membru devine membru cu drepturi depline al Alianței.

Realizator: Ca să închei subiectul cu Suedia, există voci în cadrul opiniei publice, aceste voci glumesc pe seama Ungariei, care nu a prezentat niciodată argumente solide pentru faptul că întârzie această ratificare, așteaptă un semnal din partea Turciei. Dar se pune problema că acest actor din NATO, Ungaria, e oarecum un fel de "Gică contra" fără un argument solid, cel puțin asta lasă să se vadă în afară. Și aici vorbesc de o percepție a opiniei publice, a unui segment din opinia publică.
Mircea Geoană: Noi trebuie să privim ansamblul Alianței, ansamblul aliaților în toate dimensiunile, nu doar pe o secvență, fără îndoială, importantă. Deci Ungaria este un aliat NATO pe care știm că ne putem baza. Dacă sunt elemente care, dintr-un calcul politic intern, fac ca pe un subiect sau altul lucrurile să nu fie perfect sincronizate, este un lucru care nu este neobișnuit în NATO, nu toate țările sunt întotdeauna sincronizate pe toate subiectele în același timp. Dar suntem convinși că și Turcia, și Ungaria, parlamentele naționale vor ratifica aderarea Suediei și suntem absolut convinși că Suedia își va ocupa locul binemeritat, necesar, util. Pentru toate țările aliate, venirea Suediei în NATO reprezintă un mare plus pentru zona nordică, pentru zona baltică, dar reprezintă un imens plus pentru noi toți în Alianță. Suntem convinși că toți aliații vor închide cât mai curând ciclul politic de ratificare și de aderare a Suediei.

Realizator: Aș vrea să trecem la Vilnius și aș vrea să țintesc în primul rând către Ucraina. România, recent, a susținut acest punct de vedere, Ucraina a fost invitată din 2008, suntem oarecum tot în 2008; între acest moment de certitudine a faptului că Ucraina va deveni la un moment dat membru NATO și momentul fizic al aderării, la Vilnius Ucraina are nevoie de ceva în plus, este clar nu va deveni membru în timpul războiului, dar are nevoie de asigurări suplimentare. Președintele Zelenski vorbește despre faptul că poziționarea NATO la Vilnius ar putea aduce un moral ridicat în Ucraina și are nevoie. Ce poate să facă NATO pentru Ucraina?
Mircea Geoană: Relația alianței noastre cu Ucraina nu este în 2008, este în 2023. Este la 17 luni de când Rusia a declanșat acest război ilegal și inuman împotriva Ucrainei, suntem la nouă ani după anexarea ilegală a Crimeei și a unei bucăți a Donbasului. Și de aceea la Vilnius, această nouă realitate a unei relații politice, a unei relații militare, a unei relații de interoperabilitate care se află la un alt nivel, mult mai avansat, va fi reflectată în deciziile liderilor noștri. Există o discuție care se derulează chiar în aceste zile, în ultimele zile înainte de summitul de la Vilnius, cu privire la opiniile unor aliați, în principal cei din est. România face parte din acest grup care susține că pentru Ucraina ar trebui în acest moment să le dăm un indiciu clar, un calendar și o invitație pentru a adera la NATO. Sunt alți aliați care susțin că atâta vreme cât războiul continuă și atâta vreme cât upgradăm relația politică de la Comisia NATO-Ucraina la Consiliul NATO-Ucraina, asistență practică suplimentară, sprijin militar și economic și umanitar la nivel fără precedent, că acest cursor, dacă vreți, al relației în evoluție între NATO și Ucraina, va reflecta acest nou moment al relației noastre. Ucraina va deveni membru al Alianței. Întrebarea este când vor fi condițiile reunite și în NATO și în Ucraina. Ucraina mai are de efectuat reforme în plan intern. De aceea, ca întotdeauna, suntem convinși că vom găsi un consens și pe acest subiect și președintele Zelenski, pe care îl așteptăm cu multă plăcere la Vilnius, care se va așeza între Turcia și Marea Britanie, alfabetic, nu ca invitat, pe picior de egalitate cu noi, iar acest nou instrument politic, acest vehicul politic Consiliul NATO-Ucraina, înseamnă și consultări permanente, inclusiv în situații de criză, înseamnă mai multă concertare de eforturi, mai multă interoperabilitate./astanimir/dstanesc/ Şi aşa cum într-adevăr, la Bucureşti, în 2008, liderii noştri au confirmat, uşa NATO rămâne deschisă. A fost folosită de Finlanda, sperăm şi de Suedia. În momentul în care Ucraina va deveni membru al familiei euroatlantice este un moment pe care nbu-l putem decide acum, dar este clar că locul Ucrainei este în familia noastră, a democraţiilor europene şi transatlantice.

Realizator: Cum se vede Rusia? Am avut și parte de episodul Wagner, insurecție sau ce a fost. Mulți ar spune că vedem o Rusie slăbită, dar totuși sunt pericole. Cum a ieșit Rusia și care sunt datele pe care NATO le are în acest moment, pe care le împărtășește cu Uniunea Europeană? Pentru că ultimele declarații au fost, "încă analizăm", "încă analizăm".
Mircea Geoană: Este evident că Rusia și conducerea de la Kremlin au făcut un calcul strategic profund greșit când au decis să atace ilegal Ucraina. Au crezut că Ucraina este o țară slabă și care se va preda fără luptă. A crezut că NATO este divizat, că Uniunea Europeană este insuficient de de coerentă în probleme de securitate. S-a înșelat pe toate fronturile. Și, într-un fel, această revoltă, care a fragilizat regimul de la Kremlin, a lui Prigojin şi a grupului Wagner arată că există consecințe și în plan intern ale acestui calcul profund greșit de a porni războiul din Ucraina. În același timp, Rusia rămâne periculoasă, are în continuare resurse, are în continuare capacitatea de a-și reproduce prin producție industrială accelerată, are în continuare o parte din resursele militare, în special aeriene și în zona aeriană în principal, relativ intacte, în zona navală. De aceea, evident că Rusia este mai fragilă, regimul este fragilizat, în același timp Rusia rămâne... și nu trebuie subsubestimată. Şi de aceea cred că ambele abordări coexistă la noi, în evaluarea noastră, deci un regim care este mai fragil în urma acestei decizii eronate de a ataca Ucraina și care îi afectează economia, care îi afectuează credibilitatea forțelor armate, moralul trupelor, încrederea cetățenilor, dar a subestima Rusia ar fi de asemenea o eroare pe care nu avem voie să o facem.

Realizator: Aș vrea să trecem la Moldova. Vilnius va însemna ceva suplimentar pentru Moldova în felul, nu știu... asistență, tehnologie?
Mircea Geoană: Invităm la Vilnius miniștrii de externe din Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina, cei trei parteneri care suferă o intensă presiune din partea Federației Ruse și pe care avem tot interesul să-i susținem și o facem. Ministrul Nicu Popescu va fi cu noi la Vilnius. Ieri l-am primit pe președintele Parlamentului de la Chișinău, domnul Igor Grosu. Avem un contact tot mai tot mai apropiat cu partenerii noștri din Republica Moldova. În timp ce respectăm neutralitatea constituțională a Republicii Moldova, NATO este extrem de determinat de a sprijini, prin mijloacele noastre și în deplin respect față de neutralitatea Republicii Moldova, drumul său european. Salutăm și aplaudăm și încurajăm Uniunea Europeană în această deschidere istorică către Ucraina, către Republica Moldova, sperăm și către Georgia cât de curând, pentru că acest lucru ajută Republica Moldova. Republica Moldova este și un partener comun NATO și Uniunea Europeană, lucrăm pe subiecte largi, cum este reziliența, cum este pachetul bilateral de asistenţă pe care Moldova ni-l solicită şi la care răspundem foarte, foarte pozitiv. O spun și cu această ocazie și am spus-o și liderilor de la Chișinău, am spus-o și opiniei publice din Republica Moldova: şansa de a evada din tirania geografiei și blestemul istoriei apare o dată, de două ori pe secol. Este o șansă, încă o dată, un calcul greșit al conducerii de la Kremlin, ca atunci când suntem convinși că Ucraina va izbândi în acest război, când lucrurile se vor așeza, vom avea o nouă arhitectură politică și de securitate în Europa. Republica Moldova face parte, dacă își dorește acest lucru, și își dorește, din familia europeană, din familia țărilor democratice și mai prospere - o șansă istorică. Și asta e valabil pentru toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent ce limbă vorbesc acasă, ce preferințe politice poate că au sau nu au. Sunt foarte mulți cetățeni din Republica Moldova cu dublă cetățenie românească. Sunt peste un milion, mulți sunt în România, mulți sunt în Europa. Cred că cu toții ne dăm seama că o astfel de șansă nu trebuie ratată. A rămâne în zona gri nu e o garanție de securitate, ci este o invitație la insecuritate și sperăm din toată inima ca traseul european al Republicii Moldova să se întâmple. Sprijinim acest lucru și suntem convinși că sprijinul nostru cumulat, bilateral, multilateral NATO și UE vor ajuta Republica Moldova să depășească acest moment delicat în care Rusia a declanșat împotriva dânșilor un război hibrid total. Și de aceea, când punem accentul pe reziliență de societate, instituțională, a economiei, a corpului cetățenesc, o facem în coordonare cu Republica Moldova, în sincronizare cu Uniunea Europeană și credem noi că Republica Moldova, sperăm ca cele nouă condiții pe care Comisia Europeană le-a indicat să fie îndeplinite cu succes și să înceapă negocieri. Iarăși, un moment important. Nu e vorba de NATO, dar este vorba practic de un corp comun al familiei democratice occidentale din care Republica Moldova sperăm să facă parte cât mai curând.

Realizator: Ne-ați spus de zona gri și nu mă pot abține să nu întreb: NATO ar aștepta o ieșire din neutralitate a Republicii Moldova - asta este zona gri, zona neutră, este un semnal că NATO ia în calcul...
Mircea Geoană: Noi nu suntem, n-am fost și nu vom fi niciodată în situația de a sugera, dicta sau impune unui partener drumul pe care dorește să și-l aleagă. Avem un principiu fundamental care este și în Carta Națiunilor Unite, care este și în Tratatul de la Washington, documentul nostru fundamental, care este și la nivel european: dreptul oricărui stat european de a-și decide singur și în deplină libertate și democratic calea de urmat. Vă dau exemplul recent al Finlandei și Suediei. Nimeni de la NATO nu a fost vreodată la Helsinki, la Stockholm să le sugereze să vină în NATO. Țări neutre, țări foarte robuste democratic, economic, militar și în clipa în care o altă fațetă a calculului greșit al domnului Putin le-a arătat că Rusia este periculoasă și imprevizibilă, au decis să vină către noi. Nu am mers noi către dânșii, dânșii au venit către noi. De aceea, noi suntem dispuși să mergem în relația cu Republica Moldova atât de departe și atât de repede cât își dorește și își propune Republica Moldova. Nu suntem noi de aici, de la NATO, în nicio situație să le sugerăm sau cu atât mai puțin să le să le impunem decizii. Doresc să vină către Europa? Crede că este un lucru bun. Este dreptul dânșilor de a-și alege singuri viitorul? Da. Are Rusia drept de veto asupra viitorului Republicii Moldova, a Ucrainei, Georgiei sau Bosniei? Nu. Și credem că aici respectăm realitatea din această perioadă, o Constituție de neutralitate a Republicii Moldova. Doamna președinte Maia Sandu are dreptate spunând că a fi neutru nu înseamnă a fi slab din punct de vedere militar. Și așa îmi spunea și președintele Parlamentului. Dimpotrivă, când ești neutru, trebuie să investești și mai mult în apărare, în securitatea națională. Republica Moldova începe să facă acest lucru. Suntem convinși că locul Republicii Moldova este alături de noi toți în Europa democratică, liberă și prosperă.

Realizator: Ultima întrebare, în legătură cu România. România, în urma acestui conflict, în urma acestei reașezări... gândirea României în cadrul NATO a fost confirmată, temerile în legătură cu Rusia. În ce fel în urma summitului de la Vilnius România poate avea o schimbare de greutate în interiorul NATO? Mă gândesc la prezență militară NATO mai mai mare în România, baze.
Mircea Geoană: România și în general zona Mării Negre, zona Mării Adriatice sunt extrem de importante pentru NATO. România, prin poziție, prin dimensiune și prin capabilitate și predictibilitate politică și strategică, joacă un rol de prim rang în NATO, este o țară foarte influentă în NATO, și spun asta cu multă mândrie și ca roman. Iar la Vilnius, liderii noștri vor aproba cea mai importantă transformare a modului în care imaginăm, pregătim apărarea și descurajarea la nivelul întregului teritoriu NATO. Toate țările NATO vor fi mai puternice după ce noile planuri regionale vor fi aprobate de liderii noștri și vor fi puse în execuție în clipa în care vor avea mai multe trupe, mai multe echipamente, mai multe capabilități din toate geografiile și din toate domeniile securității naționale, mai bine pregătite. Deci, eu aș spune că pentru România, dar și pentru întreg flancul estic și pentru întreaga alianță, summit-ul de la Vilnius reprezintă un moment extraordinar de important în care aprobăm, pentru prima oară după 40 de ani, o filosofie de apărare și descurajare complet diferită, cu mult mai multe trupe, cu mult mai multe echipamente, cu mult mai multă coerență strategică, iar poate diferențele de abordare strategică între anumite subgeografii ale NATO care au existat, trebuie să spunem că acest lucru a existat și cei din Marea Neagră, într-un fel, militau pentru o anumită coerență a flancului estic, putem spune că la Vilnius, această coerență va fi pe deplin confirmată. Avem un nou flanc estic, cu Finlanda și Suedia venind către noi, deci la Marea Barents, la Marea Baltică, la Marea Neagră, la Marea Mediterană vom avea un flanc estic mai lung, mai robust, mai echilibrat și românii pot să fie extrem de încrezători în faptul că ceea ce spunem noi: fiecare centimetru pătrat de teritoriu aliat, inclusiv românesc, este protejat de către NATO, că în clipa de față avem mult mai multe resurse, mult mai multe capabilități, mult mai multă coerență și decizie politică să facem acest lucru. Deci românii și româncele pot să aibă încredere în NATO. Știu că o au, vedem și sondajele și să fie siguri că România este la adăpost fiind în NATO. Şi cred că acest lucru va fi reflectat la Vilnius și sunt convins că și românii vor vedea pentru România, pentru regiunile noastre, pentru Republica Moldova, pentru Ucraina vești foarte pozitive, care sunt convins că vor fi bine apreciate de către români.

Realizator: Ultima întrebare, nu vreau să fiu pushy, puteți să nu-mi răspundeți. Baze militare permanente NATO în România, de rangul celor din Occident, este posibil după Vilnius?
Mircea Geoană: Am vizitat recent multe dintre prezențele bilaterale și multilaterale, multinaționale pe care România le găzduiește: Comandamentul pentru Europa de Sud-Est de la Sibiu, un comandament în care se investește mult, care va fi probabil una dintre perlele coroanei la nivel de NATO, ca nivel de dotare și ca nivel de importanță în structura de comandă și control, Grupul de la Cincu, multinațional condus de Franța - și vreau să-i mulțumesc aliatului francez pentru ceea ce face și altor aliați prezenți și viitori - care este o prezență permanentă, chiar dacă structura aliaților și cuantumul trupelor poate să varieze. În plan bilateral, cu America, cu Marea Britanie, cu alții, prezența militară aliată în România este masivă. Fiecare țară, evident, încearcă să obțină cât mai mult de la cât mai mulți aliați, este firesc. Dar aș spune că România este astăzi într-o abordare echilibrată la nivelul întregului teritoriu național, cu o logică de 360 de grade și sunt convins că acest lucru va continua să fie, să fie cazul... Deci cred că prioritatea noastră, a tuturor, este, după Vilnius, la implementarea planurilor regionale, la locarea de structuri de forțe, la noile comandamente NATO. Și suntem absolut convinși că România, care e o țară pivot, cu o vocație multiregională în NATO și în UE, aceasta este geografia României, și către Est, și către Europa Centrală, și către Balcani, și către Orientul Mijlociu extins și către Marea Neagră extinsă, va avea în mod corespunzător o prezență NATO, o prezență aliată la nivelul acestei relevanțe strategice. Deci mesajul meu este unul de încredere: România este o țară influentă în NATO, NATO este extrem de interesată ca România și geografiile pe care România le deservește pentru noi și pentru Uniunea Europeană vor fi pe deplin reflectate în planurile noastre militare, în gândirea noastră strategică. Şi evident că fiecare țară și liderii fiecărei țări încearcă să obțină tot timpul mai mult, mai bine, este firesc. Da, pot să dau un semnal de încredere și de predictibilitate, România și prezența NATO în România sunt foarte robuste, vor continua să fie robuste și asigură protecție integrală a securității naționale românești. Și acest lucru cred că este o veste foarte bună pentru noi toți, pentru economia românească, pentru democrația românească, pentru politica externă românească și, în general, pentru mândria și respectul de care românii trebuie să se bucure acasă și în străinătate.