Economiile din sudul Europei, salvate electoral?
În Spania au loc alegeri anticipate. În Portugalia populaţia a ieşit la urne în luna iunie. Alegeri anticipate urmează să aibă loc şi în Grecia şi Italia.
20 Noiembrie 2011, 16:12
Duminică, în Spania au loc alegeri anticipate.
Participarea este mai scăzută decât în urmă cu patru ani.
La urne s-au prezentat mai puţin de 60 la sută dintre electori.
Potrivit informaţiilor furnizate de Centrul de prelucrare a datelor electorale de la Madrid, cu două ore înainte de închiderea urnelor au votat doar 57,64% din spaniolii cu drept de vot, cu aproape 3 % mai puţin decât în 2008.
Data alegerilor anticipate din Spania coincide cu ziua morţii dictatorului Francisco Franco, în anul 1975 şi cu cea a decesului, în 1936 a lui Jose Antonio Primo de Rivera, fondatorului partidului Falanga spaniolă, de orientare fascistă.
220 de mii de urne au fost instalate pentru cei peste 35 milioane de cetăţeni, care sunt aşteptaţi la vot.
Potrivit corespondentului Radio România în Spania, Ana Maria Damian, alegerile se desfăşoară sub presiunea crizei europene a datoriilor - care a determinat deja schimbări de guverne în Grecia şi Italia - şi are loc cu şase luni înainte de încheierea celui de-al doilea mandat al guvernului socialist condus de Jose Luis Rodriguez Zapatero.
Potrivit ultimelor sondaje, scrutinul ar putea readuce la putere dreapta conservatoare condusă de Mariano Rajoy.
Deşi sâmbătă a fost zi de reflecţie, mişcarea indignaţilor a organizat reuniuni în pieţele centrale din marile oraşe, unde s-a promovat votul nul sau votul în alb, pentru a amenda cele două mari partide care au acaparat, în viziunea protestatarilor, sistemul politic spaniol.
Perspectiva falimentului a schimbat guvernul elen
Fostul vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene, Lucas Papademos, este premier al Greciei, după ce fostul premier grec Giorgos Papandreou a anunţat că demisionează pentru a lăsa cale liberă formării unui guvern interimar de coaliţie.
În Grecia vor avea loc alegeri parlamentare anticipate în luna februarie a anului viitor.
După o reuniune de patru ore a liderilor celor trei mari partide din Grecia, Giorgos Papandreou (PASOK, socialist), Antonis Samaras (Noua Democraţie, dreapta) şi Giorgos Karatzaferis (extrema-dreaptă), pentru a desemna un guvern de uniune naţională, Lucas Papademos a fost desemnat ca viitor premier.
Potrivit fostului premier Papandreou, noul guvern "de consens politic", ce urma să fie anunţat, trebuie să "lanseze un mesaj puternic partenerilor noştri că noi, grecii, ştim să ne asumăm responsabilităţile şi să cooperăm".
Liderii europeni sunt favorabili unui guvern elen care garantează aplicarea planului de austeritate.
--fb1La reuniunea miniştrilor de finanţe din zona euro, s-a dezbătut şi problema ajutorului financiar în valoare de 80 de miliarde de euro pe care Grecia ar trebui să-l primească până la sfârşitul lunii februarie anul viitor, din pachetul de aproximativ 100 de miliarde de euro aprobat la 27 octombrie.
A fost în discuţii şi a şasea tranşă de opt miliarde de euro din împrumutul acordat Greciei în 2010, bani absolut necesari până la 15 decembrie pentru a evita falimentul, aşa cum a declarat chiar ministrul grec de finanţe, Vangelos Venizelos.
Europenii au spus clar că doresc un guvern de unitate naţională în Grecia care să pună în aplicare planul de reducere a datoriei.
În Grecia vor avea loc alegeri parlamentare anticipate în luna februarie a anului viitor.
Dintr-o ţară plină de datorii şi aproape de faliment, Grecia ar urma să îşi reducă substanţial deficitul bugetar, şi asta chiar de anul viitor.
Deficitul bugetar elen, "marea provocare"
Executivul anunţă, în bugetul pe 2012, un deficit de numai 5,4%, de la nouă procente anul acesta, dar cu o condiţie: schema de reducere a datoriei de stat de către creditorii privaţi să fie pusă în aplicare.
Asta înseamnă, de fapt, pierderi mari pentru cei care au împrumutat zeci de miliarde Greciei, fiind vorba de o scădere de 50%.
--fb2Liderii europeni au convenit recent că datoria Atenei către creditorii privaţi trebuie redusă cu 50%, adică 100 de miliarde euro, pentru a evita intrarea în faliment, dar băncile şi ceilalţi creditori ai statului elen trebuie să accepte de bunăvoie această decizie.
Ministrul elen al finanţelor a ţinut să precizeze că, pentru punerea în practică a acestor obiective, nu vor fi aplicate noi politici de austeritate, reduceri de salarii sau pensii sau măsuri fiscale suplimentare.
Evangelos Venizelos şi-a exprimat convingerea că existenţa, în sfârşit, a unui consens politic va aduce beneficii cetăţenilor greci.
Proiectul de buget va fi introdus pentru dezbateri în parlament pe data de 3 decembrie, urmând să fie votat pe 7 decembrie.
După epoca Berlusconi, guvern tehnocrat
Totul, în Italia, se desfăşoară în condiţiile în care pieţele manifestă neîncredere, dobânzile pentru împrumuturile pe zece ani sunt în jur de 7%.
Peste această cifră povara dobânzii se consideră că transformă creditul într-unul de nesuportat.
Agenţia de rating Fitch susţine că guvernul Monti are deschisă în faţă o fereastră de oportunitate pentru a crea o surpriză pozitivă care, dacă este susţinut printr-o acţiune politică europeană, cuprinzând intervenţie a Băncii Central Europene, poate sparge dinamica pieţii şi poate face ca dobânzile să revină la un nivel mai sustenabil.
Noul prim-ministru al Italiei, Mario Monti, a optat în lupta contra crizei economice pentru un cabinet de 12 miniştri, toţi tehnocraţi, fără niciun politician.
Primul-ministru are totuşi dreptul să modifice pe parcurs structura executivului.
În ciuda instalării acestui guvern nou, presiunile asupra obligaţiunilor de stat nu au scăzut.
Randamentul obligaţiunilor Italiei cu maturitatea la zece ani a închis joi peste pragul critic de 7%, mulţi economişti considerând că datoria ţării de peste 1.900 de miliarde de euro devine nesustenabilă la astfel de dobânzi.
Mario Monti. Foto:Reuters |
Premierul Mario Monti are în plan, în vederea relansării creşterii economice, modificarea sistemului de pensionare şi reintroducerea impozitului pe proprietăţile imobiliare, eliminat de guvernul Berlusconi.
De pe agenda guvernului nu lipsesc lupta pentru combaterea evaziunii fiscale şi crearea de condiţii profesionale pentru tineri şi femei, două categorii penalizate de politicile muncii în Italia.
Alte obiective ar mai fi protejarea familiei şi susţinerea politicilor de conciliere a profesiei cu îndatoririle familiare, pentru a stimula creşterea natalităţii.
Socialiştii, "măturaţi" de electoratul portughez
Electoratul i-a sancţionat pe socialiştii aflaţi la putere pentru situaţia financiară dificilă a Portugaliei.
Partidul Social Democrat este marele câştigător al alegerilor parlamentare anticipate, cu circa 38% din voturi, urmat de Partidul Socialist, de guvernământ, cu 28%, şi de Partidul Popular cu 12%.
Aceasta înseamnă virajul spre dreapta al electoratului portughez, dat fiind că social-democraţii şi popularii deţin împreună majoritatea absolută în parlament.
De la bucurie la "junk"
Mii de portughezi au celebrat în iunie victoria PSD pe străzile Lisabonei, dar viitorul Guvern nu a avut prea mult timp să sărbătorească, din cauza obligaţiilor ce decurg din acordul de împrumut semnat de Portugalia cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană.
Acordul impune măsuri drastice de restructurare a economiei, ce vor afecta viaţa familiilor portugheze în următorii ani.
La mai puţin de o lună după alegeri, în iulie, agenţia Moody's a retrogradat ratingul Portugaliei la "junk", avertizând că ţara ar putea avea nevoie de un nou împrumut. Agenţia a coborât calificativul pentru datoriile pe termen scurt.
În aprilie, Portugalia a devenit a treia ţară din zona euro care a solicitat un pachet de asistenţă financiară, după Grecia şi Irlanda. Portugalia a încheiat un acord pe trei ani cu UE şi FMI prin care va primi 78 miliarde de euro.
Standard and Poor's, a coborât ratingul Portugaliei de două ori într-o singură săptămână, până la "BBB minus", cel mai mic rating din categoria "investment grade".