Directiva pentru protecţia avertizorilor de integritate
Miniştrii de justiţie din ţările UE discută directiva pentru protecţia avertizorilor de integritate.
Articol de Radu Dobriţoiu, 08 Martie 2019, 16:27
Miniştrii de justiţie din ţările Uniunii Europene discută, în premieră, directiva pentru protecţia avertizorilor de integritate. Pe agenda de astăzi a reuniunii Justiţie şi Afaceri Interne de la Bruxelles se mai află şi Regulamentul de funcţionare al viitorului Parchet European.
Corespondenţă de la Bruxelles - Reporter: Amalia Bojescu - Probele electronice sunt foarte importante în procesele penale, iar autorităţile naţionale au nevoie de proceduri clare pentru a-i trage la răspundere pe cei vinovaţi. Consiliul trebuie să îşi definitiveze poziţia în ceea ce priveşte desemnarea reprezentanţilor legali în furnizarea probelor electronice şi să stabilească mandatele de negociere între Uniunea Europeană şi Statele Unite. Pentru prima dată, pe agenda Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne se află directiva privind avertizorii de integritate. Este vorba despre protejarea persoanelor care denunţă încălcări ale legii, a explicat ministrul român al justiţiei, Tudorel Toader:
Tudorel Toader: România are o veche şi bogată experienţă. Încă din 2004 avem o lege specială privind avertizorii de integritate. Ei sunt necesari pentru ca societatea civilă să participe la descoperirea faptelor antisociale, considerate ca fiind fapte penale, infracţiuni. Aici trebuie avută grijă între nevoia de scoatere la suprafaţă, de prevenire a faptelor penale şi protecţia datelor persoanelor care devin avertizori de integritate.
Reporter: Miniştrii de justiţie vor discuta şi despre Regulamentul de funcţionare a Parchetului European, fără a lua însă în discuţie desemnarea candidatului pentru şefia acestei instituţii, întrucât ea se află în procedură de negociere între Consiliu şi Parlament. Negocierile ar trebui să se termine până la sfârşitul acestei luni, iar Parchetul să fie operaţional din anul 2020. Această instituţie va avea competenţa de a investiga şi a urmări penal infracţiuni care afectează bugetul Uniunii Europene, precum frauda, corupţia, spălarea de bani şi frauda transfrontalieră în materie de TVA de peste 10 milioane de euro.