Diferendul româno-bulgar pe tema platoului continental

TRUD (Bulgaria), 22 martie 2012 - România vrea să primească 17 kilometri pătraţi din teritoriul bulgar, care se află la graniţa dintre cele două state. De asemenea, a insistat să fie "discutată situaţia minorităţii române" din Bulgaria.

Declaraţia a fost făcută de ministrul de externe al României, pentru postul de televiziune "Digi24", în cursul serii de marţi.

"Nu văd de ce România nu ar avea pretenţii", a spus acesta. Şi a continuat: "Într-adevăr, este vorba de 17 kilometri pătraţi, nu este mult, însă între state europene, care colaborează foarte strâns în multe aspecte, cu interese comune în multe domenii, nu văd de ce aceste lucruri nu ar putea fi soluţionate foarte rapid". Este vorba despre un teritoriu din şenalul Mării Negre, unde în urmă cu două luni a fost descoperit un bogat zăcământ de gaz.

Pentru a oferi argumente, Crisitan Diaconescu a dat exemplul Kievului.

"Aşa cum am avut negocieri cu Ucraina, există şi cu Bulgaria câteva probleme nerezolvate, pe care le vom prezenta partanerilor noştri pentru a fi discutate", a explicat acesta.

În opinia sa, acest subiect al frontierei există de foarte mult timp, însă a subliniat că România nu a intrat în "etapa formulării unor pretenţii".

Şeful diplomaţiei de la Bucureşti consideră că "nimeni nu trebuie să se supere, nimeni nu trebuie să se enerveze, pentru că acestea sunt domenii de interes naţional pentru ambele state. Într-un anumit moment, acestea trebuie să fie rezolvate, pentru că apar probleme - cu exploatarea, spre exemplu -, cu concesiune".

Potrivit lui Diaconescu, ar urma să aibă loc discuţii pe aceste subiecte, la nivel de experţi, între cele două state. "Într-o Europă civilizată, problemele juridice abandonate, în special dacă se referă la minorităţi, teritorii, frontiere, nu fac cinste respectivelor state şi mi se pare normal să le rezolvăm", a subliniat acesta.

Legat de acest subiect, purtătorul de cuvânt pentru extindere Uniunii Europene de la Comisia Europeană, Peter Stano, a declarat că "statele candidate ştiu că una dintre condiţii (pentru admiterea în UE - n.red.) este de a rezolva toate problemele "deschise" cu vecinii.

"Colaborarea regională şi concilierea sunt o parte foarte importantă din procesul de aderare", a adăugat acesta. A respins însă ca fiind o "speculaţie" problema dacă din condiţia citată nu urmează faptul că nu e loc pentru emiterea de pretenţii teritoriale între state vecine, după ce acestea au intrat deja în Uniunea Europeană.

Diaconescu a cerut să se discute şi situaţia minorităţii române care ar trăi în Bulgaria. Ar trebui să se respecte dreptul românilor de a se declara că fiind români. "Însă trebuie să atragem atenţia atunci când apar diluări", a concluzionat acesta, fără a explica ce înţelege prin "diluare".

Negocierile privind frontiera datează de 20 de ani

"Bulgaria şi România poartă negocieri pentru delimitarea (stabilirea graniţei de stat între state vecine din punct de vedere cartografic şi alte materiale) teritoriilor Mării Negre de mai bine de 20 de ani", se arată într-un cmunicat oficial, dat publicităţii ieri de către Ministerul de Externe de la Sofia. Ultima, ce de-a 17-a rundă de negocieri, a fost în luna decembrie 2011.

"Următoarea trebuie să aibă loc anul acesta în Bucureşti", a explicat MAE de la Sofia. În comunicat se mai arată că: "chestiunea nu reprezintă un problemă pentru relaţiile bilaterale dintre cele două state, care sunt de parteneriat, de bună vecinătate şi în spiritul apartenenţei comune la Uniunea Europeană".

Separat, ministrul bulgar de externe, Nikolai Mladenov, a declarat că drepturile tuturor cetăţenilor se respectă strict, indiferent de apartenenţa lor etnică. "În Bulgaria există 891 de cetăţeni de origine română, care îşi au propria şcoală şi biserică", a amintit acesta.

Kievul a cedat un zăcământ de gaz

Exact în urmă cu o lună, companiile petroliere Exxon Mobil şi OMV Petrom au anunţat că au descoperit un "important" zăcământ de gaz în Marea Neagră, care este de opt ori mai mare decât extracţia anuală a României. Acest lucru s-a întâmplat la doar două luni de la demararea exploatării unui bloc din platoul continental, aflat la 170 de kilometri est de malul românesc, la o adâncime de 1000 de metri.

Blocul face parte dintr-o regiune pe care România a obţinut-o de la Ucraina în anul 2009, în urma deciziei Curţii Internaţionale a ONU. Potrivit experţilor, regiunea, care are o suprafaţă de 9.700 de kilometri, ascunde circa 100 de miliarde de metri cubi de gaz şi 10 milioane de tone de petrol.

Într-un comunicat comun al celor două companii, citat de Mediafax, se arată că, potrivit primelor date, zăcământul conţine de la 42 la 84 de miliarde de metri cubi de gaz. Acestea au precizat însă că este foarte devreme să se spună dacă zăcământul va putea fi exploatat
în mod rentabil.

"Investiţiile în exploatarea şi dezvoltarea zăcământului pot să se ridice la câteva miliarde de dolari, în timp ce extracţia va putea să înceapă cel mai devreme la sfârşitul acestui deceniu".

România deţine zacăminte de gaz cu o capacitate de 155 de miliarde de metri cubi, din care ea extrage circa 11 miliarde pe an.De asemenea, ţara importă între 3 şi 4 miliarde de metri cubi de gaz rusesc. (TRUD)

STANDART: MAE bulgar: "Nu avem o dispută teritorială cu România"

STANDART (Bulgaria), 22 martie 2012 - "Bulgaria nu are o dispută teritorială cu România", a declarat, pentru BNR, purtătorul de cuvânt al MAE bulgar, Vesela Cerneva, legat de informaţiile privitoare la faptul că România are pretenţii vizavi de un teritoriu al Bulgariei din Marea Neagră, o ştire pe care Agenţia Standart News a dat-o deja.

"Bulgaria şi România poartă de peste 20 de ani negocieri legate de delimitarea spaţiului din Marea Neagră, iar deja au avut loc 17 runde de asemenea negocieri; ultima a avut loc în luna decembrie, la Sofia. Urmează o următoare rundă la Bucureşti, iar acestea sunt negocieri de rutină. Cele două state doresc ca această problemă să fie rezolvată printr-un acord bilateral.

În ceea ce priveşte afirmaţiile lui Diaconescu legate de probleme cu minoritatea română din Bulgaria, Vesela Cerneva a declarat: "Constituţia Republicii Bulgaria nu tratează drepturi ale minorităţilor etnice sau aşa-numitele "drepturi ale grupurilor".

Ea defineşte drepturile fiecărui cetăţean în parte în baza cetăţeniei sale bulgare. Cetăţenii bulgari de origine română au posibilitatea de a se instrui în limba lor. De asemenea, au posibilitatea de a avea slujbe religioase în limba română. Din acest punct de vedere, nu putem să spunem că ar exista vreo problemă cu drepturile lor.

Probabil trebuie să amintim că, în cadrul ultimului recensământ din Bulgaria, 1088 de persoane s-au declarat ca fiind români.

Recent, România a încercat să blocheze Serbia pentru ca aceasta să obţină statutul de ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, tocmai din cauza problemei minorităţii române. Vinerea trecută, vizita la Sofia a lui Cristian Diaconescu a fost amânată din cauza unor motive formale.

Comisia Europeană, deocamdată, refuză să se angajeze cu un comentariu legat de aceste informaţii - că ministrul român de externe a declarat că există pretenţii teritoriale faţă de Bulgaria, relatează BNR. Comisia a amintit că orice dispute teritoriale trebuie în mod obligatoriu să rezolve mai întâi între statele în cauză, înainte ca acestea să fie primite în Uniunea Europeană.

DNEVNIK: "România nu are pretenţii teritoriale faţă de Bulgaria", a declarat ambasadorul României la Sofia

DNEVNIK (Bulgaria), 22 martie 2012 - "România nu are pretenţii teritoriale faţă de Bulgaria, iar cele întâmplate reprezintă o neînţelegere", a declarat ambasadorul României la Sofia, Anton Păcureţu, la întâlnirea cu ministrul adjunct al afacerilor externe din Bulgaria, Dimităr Ţancev, a anunţat Ministerul de Externe de la Sofia.

Cei doi diplomaţi s-au întâlnit la invitaţia lui Ţancev, la Ministerul de Externe. În cadrul discuţiei, ambasadorul României s-a referit la îndelungata istorie a negocierilor şi şi-a manifestat surprinderea legată de faptul că acestea au devenit un eveniment de presă.

La rândul său, ministrul adjunct de externe de la Sofia a vorbit despre nedumerirea părţii bulgare privind declaraţia ministrului român de externe, Cristian Diaconescu, făcută pentru presa română, privind negocierile de delimitare a spaţiului Mării Negre.

"Interpretarea că ar putea să existe pretenţii teritoriale între cele două state este periculoasă şi nu corespunde spiritului apartanenţei noastre comune la Uniunea Europeană", a subliniat Ţancev.

Exprimând inacceptarea de către partea bulgară a afirmaţiilor privind prezenţa unei minorităţi etnice româneşti, ministrul adjunct a subliniat că asemenea declaraţii nu sunt în interesul relaţiilor bilaterale dintre cele două state.

El a subliniat din nou că o asemenea problemă nu s-a pus la şedinţa comună a celor două guverne, în octombrie 2011.

"Cetăţenii bulgari cu conştiinţă românească reprezintă o punte spirituală între cele două state", a declarat, în replică, ambasadorul Păcureţ, care a adăugat că aceştia nu au probleme în Bulgaria.

FOCUS: România caută o soluţie rapidă pentru o problemă care nu se prezintă ca o pretenţie teritorială, susţine preşedintele Bulgariei

"Pentru a deveni membre ale UE în 2007, Bulgaria şi România au semnat documente privind lipsa oricăror pretenţii teritoriale între cele două state", a declarat preşedintele bulgar, Rosen Plevneliev.

"Este evident că România caută o soluţie rapidă pentru o problemă, care nu se prezintă ca o pretenţie teritorială. Ministrul român de externe vorbea despre o 'problemă nesoluţionată', şi nu despre 'o pretenţie teritorială'.

Astfel de probleme, care există de 20 de ani, nu sunt pretenţii teritoriale, ele nu pot fi rezolvate prin interviuri, există formate, există o comisie interguvernamentală - ea cu siguranţă va rezolva problema.

Ministerul Afacerilor Externe din Bulgaria a reacţionat imediat şi a solicitat explicaţii din partea ambasadorului român.

Noi suntem vecini buni cu România şi acest lucru va fi demonstrat prin acţiunile întreprinse în cazul în care apar asemenea situaţii.

Cred că până în data de 15 aprilie, acest caz va fi soluţionat pe cale europeană", a mai spus preşedintele Plevneliev.