"Destabilizare și lichidare: spionii ruși trec (din nou) la atac"

Primul an al conflictului din Ucraina a fost marcat de "expulzările masive" de spioni ruși care lucrau sub acoperire diplomatică în Europa, un grup estimat la câteva sute de agenți, potrivit experților.

"Acest lucru a avut un efect asupra operațiunilor", susține jurnalistul de investigație Andrei Soldatov, fondatorul site-ului Agentura.ru, scrie Le Vif din Belgia.

Serviciile de informații, GRU pentru informații militare, FSB, moștenitorul faimosului KGB și SVR pentru extern, au subestimat în mod notoriu rezistența ucraineană după invazia din 24 februarie 2022. Maeștrii spionajului rus nici nu au văzut venind nici tentativa de revoltă împotriva Moscovei a șefului grupării de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, în iunie 2023.

Dar ei "au reușit să se redreseze și acum asistăm la tot mai multe operațiuni desfășurate în Europa, dezinformare, lichidări sau exfiltrări de agenți, spionaj. Este un efort foarte mare din partea lor", estimează Andrei Soldatov.

Succese incontestabile

Serviciile secrete ruseşti au făcut să se vorbească despe ele în ultimele săptămâni prin succese incontestabile.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat la sfârșitul lunii februarie că Rusia a reușit să pună mâna pe planurile contraofensivei ucraineene din 2023 chiar înainte de a începe și al cărei eșec a dat o lovitură dură Ucrainei.

Un alt trofeu pentru informațiile rusești: difuzarea la 1 martie a unei videoconferințe de 38 de minute prin intermediul canalului comercial Webex între ofițeri germani, care au discutat ipoteza unei livrări către Kyiv a rachetelor Taurus cu rază lungă de acțiune. Episodul a creat neliniște în rândul aliaților Berlinului și un scandal de stat în Germania. Unul dintre participanți, aflat în Singapore, a accesat videoconferința printr-o "conexiune neautorizată", ducând la interceptarea acestei discuții de către sistemele de ascultare ruseşti, a explicat ministrul german al apărării, invocând "o eroare individuală".

După prăbușirea Uniunii Sovietice, informațiile nu au încetat să fie o prioritate pentru Kremlin, mai ales după venirea la putere a lui Vladimir Putin, fost agent KGB la post în Germania de Est în anii 1980.

Prin procură

Slăbiți de expulzările în masă din Europa, rușii "se bazează acum pe cetățeni străini. Vedem sârbi, bulgari și alți cetățeni, precum și austrieci, de exemplu, participând la operațiuni rusești", explică Andrei Soldatov. „Se readaptează în permanenţă. Și, fără îndoială, au profitat de refugiații ucraineni și de exilații ruși, printre care se numără agenți", analizează fostul director al informațiilor militare franceze (DRM), generalul în retragere Christophe Gomart.

Potrivit unei publicații a think tank-ului RUSI din Londra, GRU a reformat managementul operațiunilor sale pentru a îmbunătăți fiabilitatea și evaluarea informațiilor. De asemenea, recrutează noi profiluri, uneori prin intermediul companiilor-paravan.

Potrivit acestui studiu, în tradiția informatorilor "ilegali", acești recruți nu au nicio legătură din trecut cu organisme oficiale, ceea ce îi face greu de identificat de către contraspionajul occidental. Unii sunt chiar angajați din rândul studenților străini, din Balcani, Africa sau chiar America Latină.

Dincolo de colectarea clasică de informații sensibile, obiectivul este, potrivit experților, destabilizarea societăților europene, slăbirea sprijinului pentru Ucraina și dezbinarea aliaților, de unde și dezvăluirea interceptărilor germane. Rușii "sunt foarte buni pentru că occidentalii sunt total naivi din 1991 (data căderii imperiului sovietic, n. red.), nu înțeleg amenințarea rusă, le lipsesc experții și personalul vorbitor de limbă rusă", crede Oleksandr Danylyuk, unul dintre autorii raportului RUSI.

"Astăzi, adevărata problemă a occidentalilor este că nu sunt foarte conștienți de riscuri și manifestă prea multă încredere și lene, ceea ce a făcut ca germanii să fie interceptați", pentru că nu au recurs la mijloace criptate și protejate, mai puțin ușor de folosit, adaugă generalul Gomart.

Pentru Andreï Soldatov, principalul factor explicativ este psihologic: "armata rusă 'trăiește în război', în timp ce europenii "trăiesc din punct de vedere tehnic în timp de pace". Or, potrivit lui, "schimbarea unei culturi militare în timp de pace este într-adevăr foarte dificilă".

Traducere: Gabriela Sîrbu/RADOR RADIO ROMÂNIA.