Conferinţa de Securitate de la München
Cea de-a 54-a ediţie a Conferinţei de Securitate de la München are în centru analiza stării relaţiei transatlantice, provocările puse de puteri precum Rusia sau China
Articol de Vlad Drăghicescu, Bonn, 17 Februarie 2018, 02:20
Cea de-a 54-a ediţie a Conferinţei de Securitate de la Munchen a început ieri. Pentru prima dată de la încheierea Războiului Rece, ONU a avertizat asupra pericolelor proliferării nucleare şi a înrăutăţirii situaţiei globale de securitate. Suntem în faţa ameninţării unui nou conflict nuclear, a spus secretarul general al ONU, António Guterres, referindu-se la criza nord-coreeană. Şi şeful NATO, Jens Stoltenberg, a cerut exercitarea de presiuni maxime asupra Phenianului pentru a abandona ambiţiile nucleare. Conferinţa de la München reuneşte, în fiecare lună februarie, din 60 de şefi de state şi guverne, miniştri de externe, apărare, precum şi specialişti de rang înalt în domeniul securităţii.
Lumea a devenit un loc mai periculos, a spus, ieri, la München, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în marja Conferinţei internaţionale de Securitate din capitala bavareză. Oficialul Alianţei Nord-Atlantice a declarat că apărarea trebuie să redevină o prioritate în Germania şi alte state membre. Timp de 20 de ani, cheltuielile în domeniul apărării au continuat să scadă. Acest lucru a creat multe sincope. Este, de aceea, important că Germania şi aliaţii NATO au început să remedieze această problemă.
Un pic mai târziu, conferinţa a fost deschisă oficial de ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen. Aceasta a promis că republica federală va pune capăt austerităţii în acest domeniu, solicitând, totodată, ţărilor europene să manifeste mai multă determinare când vine vorba despre operaţiuni militare. Doamna von der Leyen a pledat, de asemenea, pentru consolidarea semnificativă a cooperării europene în politica externă, subliniind că armata comună a Uniunii Europene, structură ce va funcţiona sub numele PESCO, Cooperare Structurată Permanentă, este un bun început.
Ursula von der Leyen: "Este vorba de o Europă ce ar putea, de asemenea, să cântărească mai mult din punct de vedere militar, care ar putea fi mai autonomă, şi aduce mai multă responsabilităţi proprii, inclusiv în cadrul NATO. Aceasta este provocarea viitorului european. Vrem să rămânem transatlantici şi, în acelaşi timp, să devenim mai europeni", a spus von der Leyen, potrivit căreia, în politica externă, europenii nu au avansat la fel de hotărât din cauza obligativităţii luării de decizii prin unanimitate de voturi. Am avea nevoie de un PESCO şi la acest capitol, a spus ea.
Ministrul federal ştie că transferarea principiilor PESCO în politica externă a Uniunii Europene ar putea duce la proteste vehemente din partea ţărilor aflate în minoritate. Ţările care doresc un lucru trebuie să îl poată face fără să fie blocate de alte state, consideră ministrul german al apărării.
Tot ieri, preşedintele Conferinţei de Securitate de la München, Wolfgang Ischinger, fost ambasador al Germaniei la Washington, a declarat, pentru Deutsche Welle, că nicicând, după prăbuşirea Uniunii Sovietice, nu a existat un risc mai mare de confruntare militară între marile puteri; problemele nu pot fi soluţionate dacă nu există încredere reciprocă şi părţile renunţă la dialog.
Amfitrionul conferinţei se declară îngrijorat cu precădere de războiul din Siria, unde, citez, "ar trebui să ne dea de gândit faptul că avem de a face cu o situaţie cu totul neobişnuită, în care un membru NATO pare să pornească o confruntare militară cu un alt membru al Alianţei". Nici nu ne putem imagina ce s-ar întâmpla în cazul în care s-ar ajunge cu adevărat la o confruntare militară în regiune între armata Turciei şi cea a SUA, a mai spus Wolfgang Ischinger.
Ministrul român al apărării, Mihai Fifor, a avut, ieri, mai multe întâlniri bilaterale la Conferinţa de la Munchen, în care a prezentat priorităţile României în materie de apărare.