Concluziile reuniunii Consiliului European de la Bruxelles
Sefii de stat si de guvern din Uniunea Europeana au discutat la Bruxelles despre prioritatile viitorului buget european de dupa 2020.
Articol de Carmen Gavrilă, 23 Februarie 2018, 20:37
Sefii de stat si de guvern din Uniunea Europeana au discutat la Bruxelles despre prioritatile viitorului buget european de dupa 2020.
Romania, dupa cum a declarat presedintele Klaus iohannis, este interesata de pastrarea unor fonduri consistente pentru politici traditionale ca cea de coeziune si politica agricola comuna.
“Avem nevoie de un buget UE care sa reflecte priorităţile cetăţenilor în materie de securitate, migraţie şi şomaj, deci trebuie mai multe resurse” a declarat presedintele parlamentului europen, Antonio Tajani.
Asta inseamna o veste nu tocmai bună pentru România care insistă pentru menţinerea de fonduri consistente pentru politica agricolă comună şi cea de coeziune, care permit atenuarea diferenţelor de dezvoltare economică şi socială faţă de vestul Europei.
Preşedintele Parlamentului European a exprimat o opinie des intâlnită şi printre unii membri ai Consiliului European care susţin că mărirea bugetului Uniunii nu trebuie să fie o povară pentru plătitorii de taxe şi că trebuie găsite noi resurse interne ca de exemplu de la anumite platforme digitale care plătesc taxe putine in unele state membre, ori din tranzactii financiare speculative.
In plus, Tajani si-a exprimat sprijinul pentru condiţionarea fondurilor de coeziune.
El a spus că cei care nu participă în întregime şi în spiritul solidarităţii la administrarea fluxurilor migratorii sau care nu respectă regulile UE trebuie să plătească pentru asta.Astfel, la Consiliu s-a discutat posibilitatea de a introduce un element de condiţionalitate pentru a convinge statele membre care nu vor să contribuie de exemplu în chestiunea azilanţilor. Au existat voci care cer condiţionarea fondurilor şi de respectarea statului de drept.
Preşedintele Klaus iohannis a spus astăzi că de exemplu cererea ministrului justiţiei Tudor Toader de demitere a Codrutei Koveşi de la şefia DNA nu îmbunătăţeşte deloc imaginea României.
La actualul buget comun s-a ajuns dupa 29 de luni de negocieri dure. Pentru bugetul de dupa 2020, Consiliul European ar trebui sa ajunga la un acord spre finalul anului viitor, cel tarziu inceputul lui 2020.Cert este ca si Consiliul European dar si Parlamentul vor să obţină cadrul unui acord pentru a avea deja in 2021 un buget operaţional. De obicei negocierile pe marginea bugetului incepeau odata ce Comisia europeana prezenta un proiect.
De data aceasta, mai intai sefii de state si de guvern au vrut sa stabileasca domeniile prioritare de finantat dupa 2020 si abia apoi Comisia europeana sa vina cu o propunere care sa reflecte prioritatile politice fixate de Consiliul European.
Propunerea Comisiei este asteptata pe 2 mai. Pana acum, aproximativ 70 la suta din bugetul Uniunii mergea spre coeziune si politica agricola comuna insa Uniunea se confrunta cu probleme noi ca migratia, securitatea si apararea si nevoia de a investi in inovatie si cercetare.
Cum dupa Brexit, portofelul comun european va ramane fara aproximativ 10 miliarde de euro anual, Romania admite ca e nevoie de bani pentru noile provocari ca migraţia şi securitatea, dar vrea sa nu fie afectate coeziunea si politica agricola comuna.
Preşedintele Klaus Iohannis a anuntat că România este deschisă la ideea de mărire a contributiilor nationale la putin peste 1,1 la suta. In ce priveste aspectele instituționale, s-a discutat despre compoziţia Parlamentului European pentru mandatul 2019-2024, candidaţii „cap de listă” ai partidelor politice europene (Spitzenkandidaten), şi listele transnaţionale.
Președintele României a spus că România susţine propunerea Parlamentului European privind noua distribuție a mandatelor în legislatura 2019-2024, prin care România recuperează mandatul pierdut în legislatura actuală, urmând ca delegația de europarlamentari români să fie compusă din 33 de membri.
Potrivit preşedintiei, distribuția propusă de Parlamentul European este obiectivă, echitabilă și respectă principiul conform căruia nici un stat nu pierde locuri.
Șefii de stat și de guvern au agreat propunerea Parlamentului European privind noua distribuire a locurilor după Brexit.