Cedric Perrin: Ar fi trebuit să-i fi dat Ucrainei nu doar mijloacele de a rezista, ci de a ataca și de a obține superioritate asupra Rusiei
Senatorul Cedric Perrin, președintele comisiei de politică externă și apărare din Senatul Franței, interviu pentru Radio România Actualități.
Articol de Daniela Coman, corespondent RRA în Franța, 22 Noiembrie 2024, 12:36
Situația complicată în care se află Europa, cu războiul care a revenit, de aproape 3 ani, pe teritoriul său, eforturile țările membre ale Uniunii Europene pentru a ajunge la mult dorita autonomie strategică în materie de apărare și pericolul pe care îl reprezintă pentru pace și stabilitate Vladimir Putin pe continent – subiecte abordate în interviul cu senatorul Cedric Perrin, președintele comisiei de politică externă și apărare din Senatul Franței:
Unde vedeți dvs. țările din Uniunea Europeană, în noul context geo-strategic, cu un Donald Trump revenit la conducerea Statelor Unite și un Vladimir Putin din ce în ce mai amenințător?
”Revenirea lui Donald Trump va schimba, desigur, situația și poate va grăbi acțiunea țărilor Uniunii Europene pentru a-și construi propria autonomie strategică. A ajuta Ucraina să reziste, da, este foarte important, dar trebuie să ne gândim și la garantarea independenței noastre, să nu mai depindem atât de mult de ajutorul Statelor Unite. Eu cred că trebuie să avem un plan pe termen lung, este nevoie de un efort european important, care, desigur, să nu fie în contradicție cu ceea ce face NATO. În orice caz, toată lumea trebuie să-și dea seama că protectoratul Statelor Unite, instalat în Europa occidentală după al doilea război mondial, pentru a evita ca aceasta să cadă în mâinile rușilor, nu va dura pentru totdeauna. Prin urmare, trebuie să putem avea propria noastră apărare, iar recent, președintele Macron a făcut apel, din nou, la construirea de parteneriate europene. În ceea ce privește industria de apărare nu există altă soluție decât cooperarea europeană. Prețul inovației în materie de apărare este atât de mare, încât este imperativ să putem coopera cu partenerii noștri din Uniune, dar și cu britanicii, cu care avem acordul ”Lancaster House”, ce ne permite acest lucru.”
Sunt suficiente eforturile făcute de țările europene, în ultimii 3 ani cel puțin, pentru a-și atinge obiectivul de asigurare a suveranității și autonomiei în materie de apărare?
”Suntem conștienți că multe țări europene consideră, în continuare, că sunt protejate și apărate de Statele Unite. Noi, în Franța, avem o viziune care constă în asigurarea unei situații mult mai echilibrate, în care țările europene să facă efortul necesar pentru a putea realiza, la un moment dat, acea autonomie strategică atât de necesară. La fel și în ceea ce privește Ucraina, noi am spus-o întotdeauna că pentru a fi aliați exemplari, trebuie să fim în stare să le oferim ajutorul cerut de ei. Din păcate, ceea ce constatăm este că acest angajament nu a fost întotdeauna evident, încă de la început. Chiar dacă a existat, să spunem, o trezire europeană pe 23 februarie 2022, a doua zi după invadarea Ucrainei, au fost luate anumite măsuri și au fost trimise ajutoare, consider că este insuficient.”
Unde au greșit, în ultimii câțiva zeci de ani, Europa, țările occidentale și unde au greșit, mai recent, din 2014 mai exact, când ambițiile expansioniste ale lui Putin s-au manifestat prin anexarea peninsulei ucrainene Crimeea și apoi în 2022, prin invadarea Ucrainei?
”Trebuie să știm să ne facem și autocritica. Există o politică în Europa, de aproximativ treizeci - patruzeci de ani, care constă în dezindustrializarea țărilor noastre, iar astăzi suntem victimele ei directe. Am fost victime pe vremea covidului. Cred că acest lucru a fost valabil în toate statele europene și toată lumea a înțeles că transferarea unui bune părți din producția de medicamente, de exemplu, sau de echipamente medicale, în Asia și în special în China, a fost o problemă reală. Toată lumea, la momentul covidului, a fost de acord că trebuie să inversăm tendința și să repatriem companiile în Franța, în Europa. Dar nu s-a întâmplat mereu așa; nu am învățat lecțiile acelei situații. Apoi, a venit războiul din Ucraina și ne-am trezit cu aceleași dificultăți. Adică, astăzi, în ceea ce privește producția de muniție, de exemplu, putem vedea clar unde ne sunt limitele. Fostul comisar european Thierry Breton a promis Ucrainei un milion de obuze de 155 de milimetri livrate anul acesta. Abia am trimis 300.000, pentru că nu avem mijloacele și capacitatea de producție. Am pierdut capacitatea de producție a materialelor necesare construcției de rachete și obuze, în special fabricarea de explozibili. În timp, am abandonat părți întregi din industria noastră și, din păcate, asta continuă să se întâmple. În Franța, în orice caz, continuăm să abandonăm anumite ramuri, pe care, la un moment dat, nu le-am considerat capitale, dar care pot deveni vitale, când se întâmplă să avem cea mai mare nevoie de ele sau când apare un conflict. Desigur, s-au făcut eforturi, asta este de necontestat, dar NU suficiente. Ar fi trebuit să-i fi dat Ucrainei nu doar mijloacele de a rezista, ci de a ataca și de a obține superioritate asupra Rusiei. Dacă ar fi avut echipamentul care le-a fost promis, cred că, având în vedere curajul și rezistența lor, ar fi fost capabili să se descurce mult mai bine și să-i respingă pe ruși. Recent, rușii au cerut ajutor nord-coreean, și nu degeaba, ci pentru că nici ei nu sunt într-o situație prea confortabilă. Deci, poate că noi nu am făcut destul pentru Ucraina.