10 candidaţi "respinşi" la alegerile prezidenţiale din Egipt

Comisia electorală egipteană a anunţat sâmbătă că a respins zece dintre cei 23 de candidaţi la prezidenţialele din mai, printre care se află fostul şef al serviciilor de spionaj, Omar Suleiman şi candidatul din partea Fraţiei Musulmanilor, Khairat al-Shater, informează BBC.

Candidaturile reprezentantului ultra-ortodox salafist Hazem Salah Abu Ismail şi cea a liderului opoziţiei Ayman Nour au fost, de asemenea, interzise.

Candidaţii respinşi au 48 de ore la dispoziţie pentru a contesta aceste decizii.

Comisia electorală a transmis prin intermediul unui comunicat că "o serie de candidaţi au fost respinşi, deoarece nu îndeplinesc una sau mai multe dintre condiţiile cerute".

Legea electorală prevede că orice candidat la funcţia supremă în stat trebuie să aibă numai cetăţenia egipteană, cerinţă valabilă şi pentru părinţi şi pentru soţie.

Primul tur al alegerilor prezidenţiale este programat în luna mai, la un an după ce fostul preşedinte egiptean Hosni Mubarak a fost demis.

Omar Suleiman, care a fost un aliat al preşedintelui Mubarak, ar fi fost respins pentru că nu ar fi reuşit să obţină suficiente semnături pentru a putea candida, potrivit BBC.

Foto: Candidaţi la alegerile prezidenţiale din Egipt. De la stânga la dreapta: Candidatul Frăţiei Musulmanilor, Khairat al-Shater, vice-preşedintele Omar Suleiman (centru) şi liderul salafist, Hazem Slah Abu Ismail. Sursa: Reuters.

Candidatura reprezentantului ultra-ortodox Salafi Hazem Salah Abu Ismail ar fi fost respinsă deoarece mama acestuia are cetăţenie americană.

Liderul Frăţiei Musulmanilor, al-Shater a fost respins de pe listă din cauza unei condamnări penale.

Şi liderul opoziţiei, Ayman Nour, care l-a contestat pe Hosni Mubarak în 2005, a fost interzis tot din cauza unei condamnări penale.

Zvonurile cum că reprezentantul ultra-ortodox, Abu Ismail va fi scos de pe listele prezidenţiale, a condus deja la proteste.

Frăţia Musulmană ar putea propune un al doilea candidat, de rezervă.

În prezent Egiptul este condus de un consiliu militar, cu toate că alegerile parlamentare au avut loc între timp.

Frăţia Musulmană sprijinită de Partidul Libertăţii şi Justiţiei (FJP) a devenit cel mai mare partid din parlament.