Ascultă Radio România Actualitaţi Live

EXCLUSIV RRA - Radu Magdin, expert în politică externă, despre anunțul făcut de Klaus Iohannis: NATO nu va permite o competiție, ca stil de organizație

APEL MATINAL – Radu Magdin, expert în politică externă, despre șansele candidaturii președintelui Klaus Iohannis la conducerea NATO.

EXCLUSIV RRA - Radu Magdin, expert în politică externă, despre anunțul făcut de Klaus Iohannis: NATO nu va permite o competiție, ca stil de organizație
Radu Magdin, consultant, analist și comentator de politică externă. Foto: facebook.com/radu.magdin

Articol de Daniela Petrican, Cătălin Cîrnu, 13 Martie 2024, 09:20

Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu

Realizator - Daniela Petrican: Președintele Klaus Iohannis candidează pentru funcția de secretar general al NATO. Anunțul oficial a venit ieri, într-o declarație de la Palatul Cotroceni, cu argumentul că este momentul ca România, membră a NATO de 20 de ani, să își asume și o mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euroatlantice.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Anunțul vine într-un context de securitate complicat. România, însă, a dovedit că este un pilon de stabilitate în regiune, a adăugat președintele Klaus Iohannis, menționând, totodată, că Alianța va putea lua cele mai bune decizii cu o reprezentare echilibrată, puternică și influentă din această regiune. Discutăm pe acest subiect alături de invitatul "Apelului matinal" de astăzi, consultantul politic Radu Magdin, expert în politici globale. Bună dimineața!

Radu Magdin: Bună dimineața și bine v-am găsit!

Realizator - Cătălin Cîrnu: Pentru șefia NATO, repede trebuie să o spunem: a mai fost vehiculat deja numele premierului olandez, Mark Rutte, pentru care și-au anunțat deja susținerea, printre altele: Statele Unite ale Americii, Franța, Germania, Marea Britanie, dar și premierul Estoniei, Kaja Kallas, a admis, la rândul ei, că este interesată să ocupe funcția de secretar general al Alianței. Cum se plasează în această competiție, mai mult decât serioasă, candidatura președintelui României, Klaus Iohannis?

"Per ansamblu, este un lucru bun, dar este mai greu de reușit, în momentul de față, o candidatură de succes"

Radu Magdin: În primul rând, aș începe și aș spune că este un lucru bun că președintele Iohannis și-a înaintat candidatura, iar narativul său de respect pentru România, prin această candidatură, cred că-l ajută inclusiv pe dumnealui, pentru că în ochii aliaților, într-adevăr, România este un partener important, care și-a făcut treaba în zona euroatlantică. Da, avem încredere, avem respect, deci din această perspectivă narativă, este corect și este bine pentru imaginea și influența României. Un singur lucru aș remarca negativ la acest capitol: ar fi fost mai bine dacă o campanie în acest sens ar fi fost pregătită din timp, tocmai pentru a avea șanse mai mari de succes. Spun asta pentru că dl Rutte, deja, s-a poziționat de ceva timp în cercuri NATO în capitale și a obținut să aibă susținerea 'granzilor', cum s-ar spune, marilor țări, pe care le-ați enumerat și dumneavoastră. Ceea ce face ca în momentul de față să fie mai greu pentru o nouă candidatură din estul Europei, cu tot respectul aferent României, să reușească. Deci, per ansamblu, este un lucru bun, dar este mai greu de reușit, în momentul de față, o candidatură de succes.

Realizator - Daniela Petrican: Dar care credeți că sunt atuurile candidaturii sale?

"Un contraargument poate fi acela că un secretar general NATO este un comunicator al Alianței, dar este și o personalitate"

Radu Magdin: Păi, din punctul meu de vedere, atuurile sunt mai degrabă de gravitas a României și mai puțin, din punctul meu de vedere, de profilul de comunicator al președintelui Iohannis. Spun asta pentru că dumnealui este un comunicator de bun simț, dar în general a evitat poziționările contondente sau cu personalitate puternică în declarațiile sale interne și externe. Sigur că putem spune că există și avantaje în acest sens. Nu ai alte state care să fi fost iritate anterior de declarațiile sale. Pe de altă parte, un contraargument poate fi acela că un secretar general NATO este un comunicator al Alianței, dar este și o personalitate, o persoană care periodic spune lucrurilor pe nume, un exemplu din ultima săptămână fiind ceea ce a spus domnul Stoltenberg, ca reacție rapidă, raportat la comentariile Papei: faptul că Ucraina are nevoie de arme, nu de steaguri albe. Nu sunt sigur că președintele Iohannis, într-o poziție similară, ar fi venit cu un element rapid și percutant de comunicare internațională. Din nou însă, este un candidat respectabil, venind dintr-o țară respectată și respectabilă. Deci, din această perspectivă, este bine faptul că această candidatură există. Din nou, mi-aș fi dorit doar să văd pregătită mai din timp, nu pe ultima sută de metri, ca de altfel multe lucruri care se întâmplă în România în ultimii ani.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Vorbeați de iritare și mă gândesc la raportul dintre Mark Rutte, de exemplu, și Ungaria. Dar cum se ia, de regulă, decizia la nivelul conducerii Alianței și mai ales pe cine ne putem noi baza în această competiție pentru funcția de secretar general NATO?

"Eu cred sincer că, în perioada imediat următoare, la Bruxelles, americanii și alți aliați vor încerca să închidă această competiţie cât se poate mai repede"

Radu Magdin: Cu siguranță, să știți, sprijinul Statelor Unite contează, dincolo de orice fel de procese oficiale. Și, din punctul meu de vedere, Statele Unite deja sunt în barca lui Mark Rutte și datorită unei relații bilaterale fantastice la scară istorică, între Olanda... Olanda are trei, cel puțin trei relații bilaterale cheie, din punctul meu de vedere, care o ajută în momentul de față: relația cu americanii, istorică, relația cu britanicii și cu nemții. Deci, are, natural, cel puțin trei alianțe de bază în acest sens. România se bucură de respectul acestor state, dar părerea mea că nu este la nivelul de gravitas al țării, al Olandei. Mark Rutte nu place Ungariei, însă Ungaria joacă în general la blocaj, indiferent de organizațiile în care joacă, că vorbim de Uniunea Europeană sau că vorbim de NATO. Parteneri ungari pot fi utili pentru Iohannis, în sensul în care îl pot ține ocupat pe Rutte o perioadă, dar nu uitați că așa ca și în plan european, dacă până la urmă americanii chiar își doresc sa alți parteneri mai mari, se întrevede o majoritate consolidată pentru Rutte, este foarte puțin probabil ca un stat precum Ungaria să reziste. Un candidat puternic până acum câteva luni la orice poziție euroatlantică sau europeană era doamna prim-ministru a Estoniei, doamna Kaja Kallas. Dumneaei, din punctul meu de vedere, a făcut o campanie impecabilă în materie de ceea ce noi numim top leadership. Deci, s-a poziționat foarte mult, prin editoriale, prin interviuri. A fost o voce puternică și cu personalitate a Estului. Din păcate pentru dumneaei, a fost prinsă într-un scandal național care are, desigur, și reverberații ulterior externe și sabotează parțial candidatura dumneaei. Să vedem dacă vor mai fi și alte lansări. Din punctul meu de vedere, NATO nu va permite o competiție, ca stil de organizație. Nu este o organizație care să... Şi prin natura sa securitară, și prin contextul actual, nu este o organizație care pur și simplu să facă un fel de concurs Eurovision acum de candidați și candidate, să vedem cine cântă mai bine./ Deci, eu cred sincer că, în perioada imediat următoare, la Bruxelles, americanii și alți aliați vor încerca să închidă această competiţie cât se poate mai repede, tocmai pentru a /.../ decizie /.../ și posibilitate de acțiune rapidă.

Realizator - Daniela Petrican: Chiar și șeful statului spunea ieri că NATO are nevoie de o reînnoire a perspectivei misiunii sale. Care credeți că sunt, în acest moment, perspectivele pentru zona central și est europeană și cum ar trebui să se adapteze întreaga Alianță?

"Această strategie tacem și facem nu ne ajută"

Radu Magdin: Eu cred că, în primul rând, apropo de vocea estică și apropo de importanța României, trebuie să ne revenim după acest an electoral, să ne spălăm puțin cu apă rece pe față și să nu mai primim, inclusiv din punct de vedere politic, o serie de declarații, cum a fost cea făcută de către, în cadrul unui interviu la Europa Liberă, de către șeful statului major. Ceea ce a făcut atunci șeful statului major, într-o manieră, din punctul meu de vedere, realistă, nu alarmistă, a fost să spună foarte clar, cu subiect și predicat, ceea ce spun și alţi miniştri ai apărării și ceea ce spun și alți șefi de stat major, și anume că regiunea noastră și zona noastră este o regiune care trebuie consolidată securitar. Deci trebuie să ne consolidăm. Nu suntem o țintă imediat acum, da. Vedem și dinamica războiului din Ucraina, dar realitatea înarmării ruseşti în anii următori face ca și Europa să facă un calendar disciplinat şi accelerat de investiție adițională în securitatea sa. Deci, din această perspectivă, balticii sunt mult mai avansați decât românii și bulgarii. Și aici, din păcate, strategia, între ghilimele strategia, girată de către președintele Iohannis și de o parte din palatele noastre, această strategie tacem și facem, da, nu ne ajută. Balticii, care tot timpul s-au agitat atât în plan comunicațional, alături de polonezi, alături de nordici - şi iată că Flancul nordic se consolidează acum și cu Suedia, reușesc să strângă încet și sigur o tracțiune militară și, de facto, un scut securitar mult mai puternic decât avem noi pe partea sudică a Flancului estic și acest lucru trebuie să ne dea de gândit. Cred că România, împreună cu Bulgaria, Turcia, dar și cu alți aliați, trebuie să construiască accelerat în perioada următoare și, din nou, să lăsăm populismele și politicianismele de-o parte, și să înțelegem că această țară are doi mari piloni de dezvoltare, NATO și UE, și că avem nevoie pentru a ne garanta prosperitatea pe termen lung și de securitate pe termen lung.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Da, totul ține, până la urmă, de strategiile de comunicare. Dar, ca o curiozitate, pe final de interviu - le reamintesc tuturor, președintele României, Klaus Iohannis, candidează pentru funcția de secretar general al NATO - credeți că domnia sa va sta de vorbă cu actualul secretar general adjunct, Mircea Geoană, să mai afle, nu știu, alte detalii legate de NATO?

Radu Magdin: Cu siguranţă. Nici nu se pune problema să nu discute. În politica românească au loc asemenea discuții în mod curent, inclusiv între lideri de partide care aparent nu-şi vorbesc sau nu și-au vorbit. Este de natura politicii și, cred eu, că este un element de înțelepciune. Cu siguranță, președintele se consultă cu mai multă lume cu experiență în sfera NATO și, cu siguranță, Mircea Geoană este unul dintre acești oameni.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Da, vom fi atenți și de acum încolo la toate reacțiile care vor veni după acest anunț. Cu mulțumiri pentru discuție purtată.

Radu Magdin: Şi eu vă mulțumesc mult!

Realizator - Cătălin Cîrnu: Radu Magdin, expert în politici globale și consultant politic, invitatul "Apelului matinal" de astăzi.

Alegeri prezidențiale: 68 de secții de votare în Franța și în principatul Monaco
România 21 Noiembrie 2024, 22:20

Alegeri prezidențiale: 68 de secții de votare în Franța și în principatul Monaco

În total sunt 950 de secții de votare în afara țării, cele mai multe în Italia și Spania.

Alegeri prezidențiale: 68 de secții de votare în Franța și în principatul Monaco
Superliga de fotbal. FC Botoșani a răpus-o pe FCSB în ultimele secunde
Sport 21 Noiembrie 2024, 22:08

Superliga de fotbal. FC Botoșani a răpus-o pe FCSB în ultimele secunde

FC Botoșani a izbutit prima victorie pe teren propriu în acest sezon, 1-0 cu FCSB, prin golul marcat de Zoran Mitrov

Superliga de fotbal. FC Botoșani a răpus-o pe FCSB în ultimele secunde
Odată cu primul tur al prezidenţialelor, cetăţenii capitalei sunt aşteptaţi la referendumul local
Politică 21 Noiembrie 2024, 21:59

Odată cu primul tur al prezidenţialelor, cetăţenii capitalei sunt aşteptaţi la referendumul local

Duminică, în aceeaşi zi cu organizare a primului tur al alegerilor prezidenţiale în România, la Bucureşti are loc şi un...

Odată cu primul tur al prezidenţialelor, cetăţenii capitalei sunt aşteptaţi la referendumul local
APEL MATINAL – În direct cu Toni Greblă, președintele AEP
România 21 Noiembrie 2024, 21:56

APEL MATINAL – În direct cu Toni Greblă, președintele AEP

Apel matinal, de luni până vineri de la ora 8.30.

APEL MATINAL – În direct cu Toni Greblă, președintele AEP
Fauna sălbatică, inclusiv din România, este în pericol din cauza distrugerii biodiversităţii
Life & Style 21 Noiembrie 2024, 21:48

Fauna sălbatică, inclusiv din România, este în pericol din cauza distrugerii biodiversităţii

Fauna sălbatică, inclusiv din România, este în pericol, iar sănătatea şi bunăstarea oamenilor ar putea fi afectate pe termen...

Fauna sălbatică, inclusiv din România, este în pericol din cauza distrugerii biodiversităţii
Acordarea de ajutoare de urgenţă pentru 430 de familii şi persoane singure
România 21 Noiembrie 2024, 21:43

Acordarea de ajutoare de urgenţă pentru 430 de familii şi persoane singure

Guvernul a aprobat acordarea de ajutoare de urgenţă în sumă totală de aproape 1.800.000 lei, pentru sprijinirea a 430 de...

Acordarea de ajutoare de urgenţă pentru 430 de familii şi persoane singure
Vladimir Putin a precizat că Moscova a testat joi o rachetă balistică cu rază medie de acţiune, ca răspuns la agresiunea Occidentului
În lume 21 Noiembrie 2024, 21:39

Vladimir Putin a precizat că Moscova a testat joi o rachetă balistică cu rază medie de acţiune, ca răspuns la agresiunea Occidentului

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat joi că, după ce Ucraina a operat atacuri cu rază lungă de acţiune împotriva Rusiei,...

Vladimir Putin a precizat că Moscova a testat joi o rachetă balistică cu rază medie de acţiune, ca răspuns la agresiunea Occidentului
1.200 de medici de recuperare şi 400 de rezidenţi au intrat în grevă japoneză
România 21 Noiembrie 2024, 21:36

1.200 de medici de recuperare şi 400 de rezidenţi au intrat în grevă japoneză

1.200 de medici de recuperare şi 400 de rezidenţi au intrat în grevă japoneză, nemulţumiţi de decizia Comisiei pentru...

1.200 de medici de recuperare şi 400 de rezidenţi au intrat în grevă japoneză