România, "nepregătită să adopte euro în 2015"
Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a spus că România nu este pregătită încă pentru euro. El a explicat că numai un termen limită apropiat de aderare la euro condiţionează România să facă reformele necesare.
Articol de Carmen Gavrilă, 25 Mai 2011, 15:34
România nu este pregătită să adopte moneda euro în 2015, sunt de părere specialiştii prezenţi miercuri la o dezbatere organizată de reprezentanţa Comisiei Europene, cu o precizare însă: termenul nu ar trebui amânat, ci trebuie grăbite soluţiile, precum reformele structurale sau exploatarea mai eficientă a resurselor.
Consilierul guvernatorului Băncii Naţionale, Adrian Vasilescu, a explicat că numai un termen limită apropiat de aderare la euro condiţionează România să facă reformele necesare care altfel ar fi amânate.
Adrian Vasilescu a spus că România nu este pregătită încă pentru euro, dar a explicat că România nu a fost pregătită nici pentru alte momente care i-au schimbat istoria şi totuşi a mers înainte, ca în cazul Unirii sau a Bătăliei de la Mărăşeşti.
"Comandanţii francezi înainte de bătălia asta le spuneau ostaşilor români "sunteţi admirabil de nepregătiţi"", a spus Adrian Vasilescu.
Consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a explicat că fixarea datei de 2015 nu înseamnă neapărat că vom şi avea euro în buzunare în acel an.
"Sunt doi paşi importanţi de făcut: o dată să intrăm in antecamera zonei euro, unde din punct de vedere tehnic trebuie să stăm doi ani şi după urmează o perioadă de câteva luni de evaluare, când şi Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană trebuie să spună "da" pentru că aici în zona euro se intră cu bilet.
"Noi, deocamdată ne-am manifestat intenţia de a ne procura bilet. Nici măcar nu ştim cu ce tren vom călători", a adăugat Adrian Vasilescu.
Zona euro este marcată de criza
Dar, trecerea la moneda unică nu este uşoară, mai ales acum când zona euro este marcată de criza greacă, irlandeză şi portugheză şi de clătinări serioase ale economiilor Spaniei, Italiei, mai nou Belgiei.
De aceea, ţări ca Polonia nu şi-au fixat o dată precisă de adoptare a euro, explică Bogdan Lis din Comisia de economie-finanţe din Camera inferioară a Parlamentului polonez.
"În tot acest context al crizei la nivel european, zoltul ne-a ajutat.
"Problemele cu care s-au confruntat Irlanda, Portugalia, şi ele ne îndeamnă să fim mai rezervaţi.
"Pe de altă parte, este neîndoielnic faptul că pe termen lung dezvoltarea economică a ţărilor Uniunii Europene depinde de intrarea în zona euro", a spus Bogdan Lis.
Dar, pentru români, au spus nu doar şeful reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Nicolae Idu, dar şi consilierul guvernatorului Băncii Naţionale, Adrian Vasilescu, euro înseamnă o asigurare în faţa schimbărilor majore prin care trece lumea.
Mai mult, consilierul prezidenţial pentru afaceri europene, Leonard Orban, a explicat că apartenenţa la spaţiul euro va da României mai multă putere politică în Uniune.
"În special pe zona economică sunt destule decizii care se iau în zona euro şi care după aceea sunt aplicate în întreaga Uniune Europeană.
"Este esenţial ca noi, într-un orizont de timp mediu să putem să ne aflăm în această zonă, o zonă care, desigur, va fi diferită faţă de cum este în momentul de faţă", a declarat Leonard Orban.