România, "codaşă în UE" în privinţa competitivităţii economice
România trebuie să se concentreze pe dezvoltarea de instituţii solide şi structuri de piaţă şi să îşi îmbunătăţească capacitatea de inovare, se arată într-un raport.
Articol de Iulian Olescu, 30 Iunie 2014, 23:35
Competitivitatea economiei româneşti, respectiv capacitatea ei de a exporta produse care să reziste la presiunile pieţelor, a fost, alături de stabilitatea financiară, unul din criteriile cele mai des menţionate atunci când se fac marile evaluări de ţară, ca de exemplu când se ia în calcul capacitatea de a adera la moneda unică europeană, unde decizia politică este doar o parte a procesului.
O analiză recentă a Forumului Economic Mondial, intitulat "Europa 2020 - raport asupra competitivităţii", aşează România pe un nefericit loc 28, la coada ţărilor comunitare.
Raportul sfătuieşte ţara noastră să se concentreze pe dezvoltarea de instituţii solide şi structuri de piaţă şi de asemenea să îşi îmbunătăţească capacitatea de inovare pentru a se putea apropia de economiile dezvoltare.
Beneficiind de un nivel de abstracţie ridicat, ideile din raport au fost puţin vehiculate în discursul public, mai ales al politicienilor şi acelaşi lucru este de aşteptat să se întâmple cu o nouă evaluare publicată luni de Institutul European din România şi Facultatea de Relaţii Internaţionale de la ASE.
Tema este practic aceeaşi: avantajele competitive ale României pe piaţa internă a UE.
Ponderea României în economia europeană, în creştere
Pe scurt, ponderea ţării noastre în economia europeană creşte, dar experţii care au vorbit la conferinţă de astăzi s-au oprit aici cu evaluările pozitive. Ţara noastră rămâne într-o mare criză de capacitate managerială, exportând mai multe materii prime şi produse agroalimentare decât importă, în vreme ce produsele româneşti conţin cea mai mică pondere de servicii.
Deşi produsele cheie cu performanţe la export ale României s-au schimbat în perioada 2001 - 2011 şi se constată o creştere a relaţiilor cu state din afara UE, pieţele strategice au rămas totuşi aceleaşi, fiind vorba în special de Germania, dar şi de Franţa, Turcia, Ungaria şi Ucraina - reiese din studiul privind avantajele competitive ale ţării noastre pe piaţa internă a UE, realizat la iniţiativa Institutului European din România.
Din ţara noastră are loc o scurgere de valoare adăugată, cauzată poate şi de structura comerţului exterior cu ţările europene, spune Geomina Ţurlea, coordonatirul studiului.
"În timp ce România îşi creşte ponderea în valoare adăugată mondială în practic toate domeniile de activitate, la nivelul Europei ponderea României continuă să crească în special în agricultură şi în domeniile intens consumatoare de forţă de muncă. Orice specializare este de dorit, câtă vreme ne face mai bogaţi şi mai precis câtă vreme ne va face bogaţi pe termen lung", a spus Geomina Ţurlea.
Reorientare a comerţului extern
Cu toate acestea, în ultima perioadă se constată o reorientare a comerţului extern către poziţii competitive mai puţin importante, dar cu produse cheie din sectoare mai capital intensive, se mai arată în studiu.
În plus, este vizibilă o tendinţă de creştere a competitivităţii interne a producătorilor locali de bunuri intermediare, ceea ce arată o capacitate în creştere a economiei româneşti de a crea valoare internă din exporturi, spune Geomina Ţurlea.
Preşedintele Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale, Constantin Boştină, crede însă că pentru crearea cadrului de îmbunătăţire a competitivităţii economice a României este nevoie de mai multe condiţii, prima dintre acestea fiind asigurarea unui mediu legislativ stabil şi predictibil.
"Construcţia unei astructuri economice flexibile şi adaptabile, investirea masivă în infrastructura tradiţională şi în cea informaţional tehnologică, stimularea acumulării private şi a investiţiilor interne, dezvoltarea agresivităţîi la nivelul pieţei globale şi deopotrivă asigurarea atractivităţii interne pentru investiţiile străine directe, concentrarea preocupărilor asupra asigurării calităţii, rapidităţii aplicării şi transparenei politicilor guvernamentale şi administrative.
Suntem într-o mare criză de capacitate managerială şi respectiv de implementare a factorilor decizionali şi de administrare a ţării pentru a putea să facem faţă provocărilor prezente şi viitoare, mai ales din perspectiva creării pieţei unice şi tendinţele spre globalizare", a declarat Constantin Boştină.
Produsele româneşti conţin cea mai mică pondere de servicii dintre toate ţările UE
Alte asemenea condiţii sunt o corelaţie optimă între nivelul salariilor, al productivităţii şi al impozitării veniturilor, precum şi investirea masivă în educaţie şi în instruirea continuă a forţei de muncă.
Vulnerabilităţile legate de performanţa exporturilor româneşti identificate de studiu sunt dependenţa ridicată de evoluţia preţului şi a cererii pentru cele cinci categorii de produse ce însumează jumătate din totalul exporturilor, strânsa influenţă pe care performanţa industriei auto o înregistrează asupra performanţei generale şi dependenţa mare de cererea de pe piaţa germană, trei dintre produsele cheie ale exportului românesc fiind livrate pe această piaţă.
România exportă mai multe materii prime şi produse agroalimentare decât importă, ceea ce înseamnă un potenţial de prelucrare internă neexplorat suficient şi produsele româneşti conţin cea mai mică pondere de servicii dintre toate ţările UE.