România "are nevoie de o strategie cu obiective pe termen lung"
Experţi reuniţi la Bucureşti la o conferinţă legată de rolul mediului de afaceri consideră că României îi lipseşte o viziune pe termen lung pentru a fi o poveste de suces.
Articol de Iulian Olescu, 29 Octombrie 2015, 06:07
României în lipseşte o strategie cu obiective pe termen lung şi o ajustare din rădăcini a modelului economiei ţării - au fost opiniile exprimate de mai mulţi experţi reuniţi la Bucureşti la o conferinţă legată de rolul mediului de afaceri.
Stabilitatea macroeconomică este o precondiţie de bază pentru a avea competitivitate, însă nu este şi suficientă, spune preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, care adaugă că România suferă la alte capitole în comparaţie cu statele din zonă, cum ar fi infrastructura sau investiţiile în sănătate şi educaţie.
El a precizat că astfel de investiţii au un impact pe termen lung atât asupra creşterii economice, cât şi asupra echităţii sociale.
Dan Bădin, partener în cadrul Deloitte România, declară că ceea ce-i lipseşte ţării noastre este strategia.
"Mi se pare că este de o importanţă majoră ca România să-şi dezvolte o strategie naţională; prin această strategie să-şi definească direcţia, obiectele pe care doreşte să le îndeplinească pe termen lung, bineînţeles apoi să-şi definească măsurile pe care trebuie să le ia pentru a-şi îndeplini aceste obiective şi să le implementeze. Este un proces ciclic, în spirală. După ce ai implementat nişte măsuri, te uiţi dacă ele au fost bune, dacă nu cumva, datorită evoluţiilor, trebuie să-ţi modifici şi strategia ş.a.m.d., dar este evident că este nevoie de un astfel de exerciţiu", a explicat Dan Bădin.
Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, crede că modelul economic de succes pentru România ar trebui construit în jurul atuurilor care au ajutat ţările de la Vişegrad să treacă mai uşor peste criza globală.
"Câştigătoarele din criza prin care am trecut sunt ţările care au exporturi sofisticate, şi nu doar exporturi de materii prime. Nota bene: prin exporturi soficisticate înţelegem nu numai exporturi de bunuri, ci şi de servicii - şi câştigătoare au fost ţările care au avut surplus de cont curent, deci care au exportat mai mult decât au importat şi perdante au fost cele care au avut deficit de cont curent. Perdanţi, Brazilia, Nigeria, alte ţări exportatoare de materii prime, câştigător gen Polonia, Ungaria, alte ţări din zona Vişegrad.
"Noi, după părerea mea, ne aflăm undeva la intersecţie, deci putem s-o luăm în sus spre zona câştigătoare, dar asta ar însemna, ca s-o luăm în sus, să acceptăm ideea că şi România poate şi trebuie să aibă surplus de cont curent - o idee respinsă până acum ab initio de către elitele româneşti. Putem să fim, cum şi ţările de la Vişegrad au fost, atelierul de producţie al Germaniei şi al Austriei şi al altor ţări vestice, putem să mergem şi noi pe acelaşi drum deja verificat", a spus Valentin Lazea.
Economistul şef al BNR susţine că România ar trebui să se dezvolte prin exporturi şi investiţii, nu prin consum intern, pentru că altfel riscă atât o deterioare a contului curent şi o dificultate în finanţarea acestuia, cât şi rămânerea în capcana venitului mijlociu.
În această capcană rămân prinse, de regulă, statele care de la un venit de 2.000 de dolari pe locuitor au ajuns la 8.000-12.000 de dolari şi se mulţumesc cu această performanţă fără a mai încerca să-şi dezvolte competitivitatea.
România "nu trebuie să reinventeze roata"
Un rol esenţial în dezvoltarea economică a ţării îl au reformele structurale, însă implementarea lor nu este uşor de realizat, susţine economistul Băncii Mondiale, Cătălin Păuna.
"Se bazează pe bune practici. Noi nu trebuie să inventăm roata când vorbim despre politici publice. Există o întreagă literatură pe fiecare zonă de interes, pe fiecare domeniu. O mare problemă legată de reformele structurale este faptul că efectele se văd după o perioadă îndelungată. Deci trebuie să avem răbdare, pentru că sunt reforme dificile. Este mult mai uşor să creşti taxele, în ideea că poţi să colectezi venituri adiţionale la buget, decât să adresezi cauzele de la baza necolectării veniturilor care sunt de natură structurală", a apreciat Cătălin Păuna.
Printre reformele structurale care trebuie puse în aplicare în România, Cătălin Păuna a menţionat reforma întreprinderilor de stat, a cadastrului, a finanţelor publice sau a sistemului de asigurări sociale.