Revista presei economice, 28 septembrie

Ziarul Financiar îşi deschide ediţia cu un articol în care constată că "Finanţele au reuşit să tempereze în august ritmul de creştere a deficitului bugetar, la circa un sfert din media lunilor precedente". Acest rezultat are însă şi un preţ: statul continuă să acumuleze arierate. "Reducerea arieratelor până la eliminare a fost principala solicitare a FMI la precedenta misiune de evaluare astfel încât statul să nu mai acţioneze ca un factor de blocaj financiar în economie", scrie cotidianul citat.

Sub titlul "Cum să plăteşti pensii cu 3,6 milioane de salariaţi în minus şi 2,2 milioane de pensionari în plus?", Ziarul Financiar scrie că "deficitul bugetului de pensii va ajunge anul viitor la 3,6 miliarde de euro, un lucru de nesuportat pentru bugetul de stat care, după ce că este sărac, este obligat să acopere găurile din bugetul asigurărilor sociale" (...) Dacă lucrurile merg prost acum nici unul dintre cei care au guvernat nu se poate deroba de răspundere", este de părere ziarul.

Articolul de deschidere din Curierul Naţional se intitulează "Băncile vor să dribleze poliţia creditelor". "Asociaţia Română a Băncilor va solicita preşedintelui Traian Băsescu să nu promulge legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă 50 pe 2010 privind creditele populaţiei dacă iese din Parlament în forma actuală", il citează ziarul pe preşedintele asociaţiei, Radu Graţian Gheţea.

Ziarul Bursa constată şi el că "Băncile privesc cu îngrijorare spre numărul tot mai mare de procese deschise de clienţii lor (...) şi avertizează că vor fi obligate, ca măsură preventivă, să facă provizioane pentru întreg portofoliul de credite ca să acopere eventualele pierderi".

"Noi nu vrem procese cu asociaţii de clienţi, ci vrem o lege clară, care să nu lase loc la interpretări", îl citează Ziarul Financiar pe preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor.

Presa economică se pronunţă împotriva modificărilor propuse la Legea Camerelor de Comerţ şi la Legea Registrului Comerţului. Consiliul Naţional al Intreprinderilor Mici şi Mijlocii respinge categoric aceste modificări, pe care le caracterizează drept "anticonstituţionale şi antieuropene", citim în ziarul Economistul, dar şi în Curierul Naţional.

Această iniţiativă a fost depusă spre dezbatere fără consultarea Guvernului şi a partenerilor sociali şi fără a fi însoţită de un studiu de impact, scrie şi Bursa.

Acelaşi cotidian analizează într-un articol cauzele pentru care România nu poate spera să aibă o agricultură performantă înainte de 2020 şi menţionează dintre ele gradul excesiv de fărâmiţare a suprafeţelor agricole, plecarea tineretului din mediul rural, dar şi probleme ce ţin de fondul genetic al animalelor.

Pe scurt

Creşterea economică nu poate rezolva toate problemele bugetului, pentru că unele sunt, în primul rând, de natură structurală. Spre exemplu, pentru a reduce deficitul sistemului de pensii ar trebui să avem o creştere economică foarte mare, dar nici aşa problemele nu ar dispărea. Sistemul de pensii trebuie reformat substanţial, ca de altfel şi programele de asistenţă socială.

"Fără reducerea deficitului bugetar şi însănătoşirea finanţelor publice nu este posibilă reluarea creşterii economice pe baze sustenabile". Convorbire cu dr. Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, economist-şef la Raiffeisen Bank, în Economistul.

Finanţarea deficitelor de peste 6% din 2010 şi 2011 şi refinanţarea unei datorii de 40% din PIB, din care jumătate este pe termen scurt, par acum imposibile fără ajutorul instituţiilor internaţionale. Ipoteza acordului preventiv nu pare realistă.

"Guvernul, la mila FMI!", de Florin Rusu, în Săptămâna Financiară.

Problemele din ce în ce mai grave din sistemul public de sănătate din ţara noastră arată necesitatea reformării acestui sector, iar cea mai bună soluţie este reprezentată de Parteneriarul Public-Privat, au susţinut specialiştii reuniţi la un forum pe teme de sănătate desfăşurat luni 27 septembrie.

"Parteneriatul Public-Privat, tratamentul sistemului de sănătate", de Andreea Stoica, în Curierul Naţional.

La finalul lunii martie, în ţara noastră existau 36 780 de medici, cu 6,2% mai puţin comparativ cu anul 2009, potrivit companiei de analiză şi studii de piaţă Cegedim România. Cu toate că plecarea medicilor a devenit o problemă extrem de importantă în sistemul sanitar din România, pe agenda Ministerului Sănătăţii nu se află o strategie coerentă pentru a-i incita să rămână în ţară.

"Salariile medicilor polonezi, de 4 ori mai mari decât în România", de Ioana David, în Ziarul Financiar.

Pe lista de priorităţi legislative a Guvernului se află un proiect de lege privind reducerea la nivelul salariului minim pe economie a pensiilor unor responsabili ai regimului comunist, condamnaţi pentru acte de represiune sau dovediţi ca lucrători sau colaboratori ai Securităţii. Până în prezent, nici o persoană din categoriile vizate de proiectul de lege nu a fost condamnată definitiv şi irevocabil pentru acte de represiune pe motive politice, declară reprezentanţii IICMER, principalul iniţiator al proiectului.

"Guvernul vrea să "lustreze" pensiile poliţiei politice comuniste", de Adrian Moşoianu, în Săptămâna Financiară.

Rapoartele trimise în ţară privind participarea României la cel mai important eveniment economic din acest an, Expoziţia Mondială de la Shanghai, sunt triumfaliste, dar cu o lună înaintea închiderii expoziţiei, în plan economic rezultatele sunt modeste.

"Ansamblul relaţiilor cu China se află în cea mai neagră pasă, situaţia fiind comparabilă doar cu primii ani de după 1989", declară Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Camerei de Comerţ si Industrie România-China.

"Shanghai 2010: un eşec îmbrăcat în poleială", de Georgian Stoica, în Săptămâna Financiară.