Revista presei economice, 24 noiembrie
Articole din Ziarul Financiar, Curierul Naţional, Bursa şi Economistul.
Articol de Dinu Dragomirescu, 24 Noiembrie 2010, 11:50
Ziarul Financiar îşi deschide prima pagină cu titlul "Euro urcă la 4,31 lei, iar pieţele sunt din nou agitate". "Dacă în trecut problemele leului erau legate în principal de tulburările de pe scena politică locală şi de incertitudinile privind finanţele publice, acum presiunea vine din străinătate. Escaladarea conflictului din Peninsula Coreeană şi speculaţiile tot mai intense de pe pieţele financiare privind iminenta intrare sub presiune a Portugaliei sau Spaniei au declanşat un nou val de aversiune faţă de activele considerate riscante".
Sub titlul "Guvernul nu vrea cotă unică de 10%", Curierul Naţional scrie că Ministrul Finanţelor Gheorghe Ialomiţianu nu susţine iniţiativa legislativă promovată ieri în Senat de 23 de senatori PDL şi susţinută de PNL şi PSD de reducere de la 16 la 10% a cotei de impozit pe veniturile din activităţi independente, salarii, cedarea folosinţei bunurilor, pensii, investiţii, activităţi agricole, premii şi alte surse. "Iniţiativa nu face face referire şi la impozitul pe profit. Printre iniţiatori se regăseşte şi senatorul PDL Ion Ariton, actualul ministru al economiei", scrie Curierul Naţional.
Ziarul Financiar notează că "nu este pentru prima dată când chiar parlamentarii puterii "defectează" şi aprobă iniţiative împotriva Guvernului. "Analiştii economici califică iniţiativa drept o prostie", continuă cotidianul citat. În România există un dezechilibru între impozitarea muncii care este foarte mare şi impozitarea capitalului care este redusă. Dacă vrei să-i stimulezi pe angajatori să facă angajări, de vreme ce susţii că principala ta preocupare sunt locurile de muncă, atunci reduci contribuţiile pentru asigurări sociale, nu cota unică", îl citează ziarul pe preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Florin Pogonaru.
Curierul Naţional se întreabă pe prima pagină "De ce în Bulgaria se poate?". "Mutarea în Bulgaria, o ţară atractivă şi stabilă din punct de vedere fiscal, reprezintă un fenomen care va lua amploare anul viitor. Sistemul fiscal de la ei nu s-a modificat de 10 ani, mediul de afaceri are o predictibilitate fiscală, în timp ce la noi numai anul acesta Codul Fiscal s-a modificat de cel puţin trei ori. Statul bulgar merge pe principiul impozitării câte puţin de la mulţi, în timp ce noi mergem pe ideea mult de la puţini".
Ziarul Bursa marchează împlinirea a 15 ani de activitate a Bursei de Valori Bucureşti printr-un interviu cu noul director general al acesteia, Valentin Ionescu, care afirmă: "Trebuie să ne îndeplinim rolul de barometru al economiei". "Bursa a primit un motor Mercedes", titrează Curierul Naţional, cu referire la faptul că acţiunile grupului german Daimler AG sunt de ieri disponibile la tranzacţionare.
In Economistul, preşedintele societăţii de administrare a SIF Muntenia, Petre Pavel Szel, regretă faptul că "guvernele postdecembriste nu au avut încredere în bursă pentru că ar fi însemnat cedarea controlului asupra societăţilor comerciale de stat fără niciun fel de contraprestaţie, adică se pierdea posibilitatea de a controla anumite activităţi, inclusiv prin numirea, pe criterii politice, a unor oameni în consilile de administraţie şi adunările generale ale acţionarilor. Normal ar fi fost ca întregul proces de privatizare să se desfăşoare prin intermediul bursei. (...) De asemenea, în BVB nu sunt reprezentate cele mai importante sectoare de activitate". Spre deosebire de ce se întâmplă în Occident, nici titlurile de stat nu sunt derulate prin bursă, scrie cotidianul citat sub titlul "Avem de a face, în ţara noastră, cu o aproape totală deconectare a pieţei de capital de economia reală".
Ziarul Financiar publică un articol semnat de Călin Popescu-Tăriceanu şi intitulat "Strategia Dunării - o perspectivă enormă de dezvoltare pentru România". Autorul consideră că ideea canalului Bucureşti-Dunăre, proiect emblematic al "epocii de aur", este "o uriaşă inepţie". Proiectul în forma sa actuală a fost iniţiat, la începutul anilor '80, nu dintr-un raţionament economic, ci din dorinţa megalomanică a unui lider politic total incult". Fostul premier avansează zece propuneri de proiecte esenţiale care să răspundă unor evidente nevoi economice. Între ele, "renaturarea Luncii Dunării pentru a reda posibilitatea atenuării undelor de viitură pe cale naturală şi a evita inundaţiile catastrofale cum au fost cele din ultimii cinci ani".