Revista presei economice, 20 septembrie

Intensificarea disputelor dintre clienţi si bănci, fraudarea licitaţiilor publice, declaraţiile de duminică ale fostului ministru al finanţelor Sebastian Vlădescu şi miza noii legi a pensiilor sunt câteva din numeroasele articole de larg interes din presa economică a acestui început de săptămână.

Sub titlul "Discuţiile pe marginea Ordonanţei de urgenţă 50 se mută de pe internet în sucursale", Ziarul Financiar relevă că "bancherii interpretează din nou diferit ordonanţa faţă de clienţi".

"Reprezentanţii ANPC şi ai Consiliului Concurenţei, instituţiile care au iniţiat proiectul ordonanţei, evită să se pronunţe în privinţa interpretării textului şi declară că interpretarea o poate da doar instanţa de judecată", scrie Ziarul Financiar.

Săptămânalul Capital constată că "băncile au menţinut sau chiar mărit valoarea comisioanelor percepute la credite, odată cu adaptarea acestora la noile reglementări legale, schimbându-le doar numele sau comasându-le".

Titlul articolului: "Cum se prefac băncile că reduc costul creditelor".

Curierul Naţional îşi deschide ediţia cu un amplu articol intitulat "Achiziţiile publice - piaţa de desfacere a licitaţiilor trucate".

"Pe o piaţă a achiziţiilor publice care însumează aproximativ 10% din PIB, respectiv 13 miliarde de euro, tentaţiile de fraudare a licitaţiilor publice sunt tot mai mari", scrie Curierul Naţional.

Articolul decriptează principalele forme de trucare a licitaţiilor, în frunte cu cea mai întâlnită dintre ele şi anume "alocarea pieţelor".

Mai multe ziare rezumă principalele idei din declaraţiile de duminică la un post de televiziune ale fostului ministru al finanţelor Sebastian Vlădescu.

"Indiferent cine va guverna, nu va putea să reducă TVA în următorii trei ani", titrează Curierul Naţional.

"Ştiam încă din ianuarie care este situaţia finanţelor publice şi că este nevoie de măsuri de austeritate, dar o fost o decizie greu de asumat politic", citează din declaraţie Ziarul Financiar.

Fostul ministru nu crede că există în momentul de faţă "un program de relansare obiectiv al României".

"Sebastian Vlădescu afirmă, la trei săptămâni de la demiterea sa, că premierul Emil Boc are o capacitate limitată de înţelegere a complexităţii şi dificultăţilor economiei, mai ales într-o perioadă extrem de dificilă cum este criza actuală", scrie Ziarul Financiar.

"Limita este generată în primul rând de pregătirea domniei sale", a spus fostul ministru, citat de Curierul Naţional.

Săptămâna Financiară îşi deschide prima pagină cu un articol pe tema contestării noii legi a pensiilor sub titlul "Curtea Constituţională, calculatorul de pensii al politicienilor".

Pensionarii reprezintă peste 31 la sută din românii cu drept de vot şi sunt cei mai conştincioşi alegători, scrie revista despre miza actualei bătălii politice.

Pe scurt

Autorităţile anunţă intensificarea controalelor şi introducerea de noi mecanisme de verificare a agenţilor economici.

În realitate, în România marfa continuă să se vândă la negru, magazinele de cartier nu folosesc casa de marcat, iar turiştii nu solicită bon fiscal în pensiuni, vile sau restaurante când merg în vacanţă.

"Statul încearcă poticnit să micşoreze evaziunea fiscală", de Cristina Stoian, în Ziarul Financiar.

Deşi întreprinderile mici şi mijlocii au o pondere semnificativă în economia României, se pare că acestui sector nu i se acordă importanţa necesară. In aceste condiţii, reprezentanţii Consiliului Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii au stabilit o listă de priorităţi pentru o strategie profesionistă de sprijinire a acestui sector care a resimţit din plin efectele crizei financiare.

"De ce au nevoie IMM?", de Mădălina Drăghici, în Curierul Naţional.

Fermierul român obţine de la procesatori un preţ de două ori mai mic decât bulgarii pentru laptele materie primă. Avem cele mai multe exploataţii de vaci de lapte din UE, dar acest lucru pare o povară şi nu un avantaj, relevă o anchetă a Consiliului Concurenţei.

"Cum ne facem, singuri, laptele praf...", de Cătălin Deacu, în Bursa.

Concedierea mai simplă a angajaţilor neperformanţi, perioada mai lungă de probă şi contracte cu durata determinată mai uşor de încheiat sunt principalele modificări ale Codului Muncii, aflat în dezbatere.

"Noul Cod al Muncii va fi mai dur cu angajaţii", de Diana Zaharia şi Mirona Hriţcu, în Capital.

Ponderea datoriei publice în PIB este un indicator înşelător, mai edificator fiind raportul dintre datoria publică şi veniturile bugetare, deoarece capacitatea de rambursare depinde de venituri.

"Falimentul României, suportat de bănci şi fonduri de pensii", de Florin Rusu, în Săptămâna Financiară.

Oficialii polonezi spun că privatizările timpurii şi o bursă puternică sunt unii din factorii care au adus Poloniei performanţa de a fi singura economie din Europa care a înregistrat o creştere anul trecut.

La polul opus se află România, cu o scădere de 7% a economiei în 2009 şi o bursă de 50 de ori mai mică decât a Poloniei la nivelul tranzacţiilor zilnice.

"Lecţia poloneză de sfidare a crizei: liber la privatizări prin Bursă", de Roxana Pricop, în Ziarul Financiar.

Câteva companii, recomandate mai ales de gradele de rudenie dintre acţionari şi apropiaţi ai policienilor, s-au abonat la majoritatea achiziţiilor publice făcute de parlamentari.

"Băieţii deştepţi de la Casa Poporului", de Mona Scărişoreanu, în Capital.

România se află pe penultimul loc în statistica UE privind numărul de accidente cu victime produse în perioada 2001-2009. În timp ce în ţara noastră acesta crescut cu 14%, în Letonia, Spania si Portugalia ele au scăzut cu mai mult de 50%.

"Românii se tem cel mai mult în trafic de beţivi şi vitezomani", de Robert Stan, în Capital.