Raportul trimestrial asupra inflaţiei
Trenarea investiţiilor este fenomenul cel mai îngrijorător pentru economia României, a spus marţi, guvernatorul general al Băncii Naţionale a României.
Articol de Florin Lepădatu, 09 August 2017, 07:23
Trenarea investiţiilor este fenomenul cel mai îngrijorător pentru economia României, a spus marţi, guvernatorul general al Băncii Naţionale a României, academicianul Mugur Isărescu, la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Datele acestui raport nu includ efectele pe care le poate produce o măsură cum este creşterea accizelor la carburanţi, pentru că nu există încă o decizie oficială în această privinţă.
Iulian Olescu a asistat la prezentarea raportului şi ne oferă o imagine mai detaliată:" Banca Naţională a României anticipează o evoluţie crescătoare a preţurilor de consum mai accentuată decât cea cuprinsă în anteriorul raport şi, tocmai din acest motiv, şi-a revizuit prognozele de inflaţie de la 1,6 la 1,9 % pentru finalul anului şi de la 3,1 la 3,2 procente la sfârşitul lui 2018.
În trimestrul II a lui 2017, creşterile de preţ au caracterizat majoritatea produselor din coşul de consum, a precizat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: "Determinanţii acestor creşteri au fost mai mulţi.
În primul rând, se constată o creştere a costurilor de producţie, ceea ce înseamnă că majorarea inflaţiei are un fundament destul de serios, presiunile cumulate pe plan intern încep să se transpună la nivelul preţurilor de producţie, preţurile pe piaţa forţei de muncă, preţurile din import care nu mai scad, dimpotrivă, excesul cererii din ce în ce mai puţine preţuri scad şi din ce în ce mai multe preţuri cresc.
Nu sunt de amploare, dar sunt majorări de preţ."
Consumul populaţiei continuă să reprezinte principalul indicator care tractează economia românească, însă şi activitatea industrială înregistrează o dinamică pozitivă, gradul de utilizare a capacităţilor de producţie depăşind media pe termen lung în majoritatea grupelor industriale, a mai spus Mugur Isărescu.
El a adăugat că există un dezechilibru între creşterile celor două elemente, reflectat în deteriorarea balanţei contului curent, dar a subliniat faptul ca fenomenul cel mai îngrijorător este trenarea investiţiilor.
Răspunând unei întrebări, Mugur Isărescu a precizat că această evoluţie nu este determinată numai de situaţia investiţiilor publice, ci şi de gradul redus de absorbţie a fondurilor europene şi de nivelul scăzut al investiţiilor private.
Mugur Isărescu: "Investiţiile private nu stau bine pentru că este acest climat de tărăboi în general.
Eu aş vrea să prind încă pe acest post şi momentul în care în ţara asta se va urmări altceva decât un scandal aşa aproape permanent, discuţii care hai să spun descurajează investiţia.
Cine poate să facă investiţii când vede că este un tărăboi general ?
Deci nu este legată problema investiţiilor şi nivelului încă scăzut, nesatisfăcător, ca să zic aşa, al investiţiilor faţă de potenţialul economiei şi faţă de ceea ce dorim să facem în această ţară, de încasările de la buget.
Nu este legată numai de asta, este legată de mult mai mulţi factori."
Guvernatorul BNR consideră că activitatea de creditare ar putea prelua rolul de motor al creşterii, însă numai dacă sunt asigurate stabilitatea şi predictibilitatea cadrului de reglementare din sectorul financiar-bancar.
Mugur Isărescu a făcut referire şi la evoluţia din ultima perioadă a cursului de schimb.
Mugur Isărescu: "Şi aici avem, faţa de perioada anterioară, unele modificări şi datorită tensiunilor sociale, politice din această primă jumătate de an.
În general însă, dacă îl privim pe termen mai îndelungat, leul a fost dintre cele mai stabile monede, comparat cu monedele cu care se poate compara în principal zlotul şi forintul maghiar, dar s-a decorelat, a fost mai degrabă o tendinţă uşoară de scădere faţă de zlot, forint şi coroana cehă, care au înregistrat aprecieri de curs."
Pentru jumătatea lui 2019, BNR anticipează un nivel anual al inflaţiei situat la limita superioară a intervalului de variaţie ţintit de Banca Centrală, adică 3,5 %, ceea ce îi determină pe specialiştii instituţiei să gândească deja măsurile de politică monetară ce pot fi adoptate până atunci, în aşa fel încât indicele preţurilor de consum să nu depăşească această valoare."