Pro şi contra gazelor de şist
Adepţii fracturării hidraulice susţin că acest procedeu se utilizează cu succes în Statele Unite. Oponenţii afirmă că această metodă pune în pericol mediul înconjurător.
Articol de Alina Darie, Vaslui, 06 Mai 2014, 14:20
Chevron România a dat asigurări în mai multe rânduri că activităţile de foraj pe care le execută respectă în totalitate legislaţia europeană privind siguranţa în domeniu.
Compania petrolieră a invitat în urmă cu o lună 35 de ziarişti la Siliştea pentru a le prezenta sitemele de protejare şi de testare a calităţii apelor subterane.
Explotarea prin fracturarea hidraulică a născut numeroase controverse. Adepţii ei prezintă cazul SUA, unde se foloseşte pe scară largă, fără să fi creat până acum probleme deosebite.
Oponenţii fracturării hidraulice susţin, însă, că aceasta nu este suficient testată şi că ar pune în pericol mediul înconjurător.
Se presupune că fracturarea ar putea produce cutremure în zona de exploatare şi că lichidele toxice folosite la extragerea gazelor ar putea otrăvi apa subterană.
Din această cauză, în zonele în care se efectuează foraje apar foarte des proteste ale localnicilor.
La Pungeşti, manifestările împotriva gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice au început din octombrie 2013.
Sătenii din comuna Pungeşti, dar şi din alte comune din judeţ, încurajaţi de ecologiştii veniţi în zonă din diferite oraşe ale ţării, s-au manifestat uneori chiar violent împotriva explorării.
Proteste violente
Pe 7 decembrie 2013, de pildă, în urma unui miting organizat lângă perimetrul concesionat de Chevron, manifestanţii au reuşit să treacă de forţele de ordine dărâmând gardul companiei americane.
În urma acestui incident, Ministerul Administraţiei şi Internelor a impus în zonă măsuri specifice zonei de siguranţă publică, ce încă sunt şi astăzi valabile pe raza comunei Pungeşti.
Oamenii, în schimb, au rămas fermi împotriva gazelor de şist, chiar dacă numărul participanţilor la manfestări a mai scăzut.
"Noi am venit cu mâinile goale, să ne apărăm drepturile noastre, că avem şi noi copii, să ni-i putem creşte liniştiţi. Dar văd că nu ne lasă. Dar noi de aici nu vom pleca până nu câştigăm drepturile noastre. Asta e", spune un localnic.
Cel mai recent protest a avut loc pe 1 mai, când activiştii de mediu şi sătenii au organizat o aşa-numită serbare câmpenească, la care au participat în jur de 200 de persoane.
Sătenii cred că mediul va avea de suferit în urma explorării şi exploatării gazelor de şist. trebuie spus că autorităţile competente ale statului, inclusiv Ministerul Mediului, a eliberat companiei Chevron toate avizele necesare începerii explorărilor, garantând pentru siguranţa activităţilor desfăşurate.
Gigantul american Chevron a început explorarea eventualelor zăcăminte de gaze de şist în România în 2010.
Compania a obţinut concesionarea a 3 perimetre promiţătoare din judeţul Constanţa, iar în urmă cu 3 ani, Chevron a mai obţinut şi concesionarea unei zone de aproape 6.500 de kilometri pătraţi în zona oraşului Bârlad, cam de 25 de ori cât suprafaţa Bucureştiului.