Prelungirea Memorandumului cu KazMunaiGaz condiționată de plata datoriilor

O prelungire a Memorandumul încheiat în urmă cu patru ani statul român cu KazMunaiGaz, proprietarul grupului Rompetrol, va fi discutată după îndeplinirea a două condiții, respectiv achitarea datoriei istorice a companiei față de statul român și soluționarea cauzei de către justiție, informează Ministerul Energiei într-un comunicat de presă.

"Joi, 9 noiembrie 2017, Prim-ministrul României Mihai Tudose a avut la Palatul Victoriei o întâlnire cu o delegație a KazMunaiGaz, proprietarii grupului Rompetrol și cea a companiei chineze CEFC, companie care va prelua pachetul majoritar al KMG International. În cadrul întâlnirii, la care au participat și miniștrii Energiei, Economiei și Finanțelor s-a discutat despre viitorul Memorandumului semnat în 2013 între statul român și compania KMG. În urma discuției, Guvernul României a comunicat KazMunaiGaz că pentru a putea discuta o nouă prelungire a prevederilor Memorandumului încheiat în urmă cu 4 ani, trebuie să fie îndeplinite două condiții: achitarea datoriei istorice a companiei față de statul român și soluționarea cauzei de către justiție", se menționează în comunicat.

Conform sursei citate, premierul Mihai Tudose a subliniat că cele două condiții trebuie întrunite cumulativ, altfel statul român nu va mai putea lua în calcul înțelegerea din 2013.

Pe de altă parte, Azamat Zhangulov, senior vicepreședinte al KazMunaiGaz, a declarat vineri, într-o conferință de presă, că au primit confirmarea de la reprezentanții Guvernului că, lucrurile vor fi accelarate și "vom vedea soluții rapide" în privința—memorandumului.

"Ne-am întâlnit ieri (joi — n.r.) cu reprezentanții Guvernului, cu premierul Tudose și miniștrii Energiei, Economiei și Finanțelor. Tema principală de discuție a fost intrarea în vigoare a memorandumului de înțelegere din 2013 și să ne reasigurăm angajamentele că suntem gata să punem în aplicare acest memorandum. Avem confirmarea că lucrurile vor fi accelerate și vom vedea soluții rapide", a spus Zhangulov citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, Memorandumul prevede, pe de o parte, vânzarea de către stat a unei participații de 26% din Rompetrol Rafinare, pe care KMGI s-a angajat să o achiziționeze cu 200 de milioane de dolari.

"Ne păstrăm acest angajament. Comisia de privatizare a reînceput în urmă cu două luni procedura de scoatere la vânzare a acestor acțiuni", a susținut oficialul companiei.

Tot în cadrul memorandumului a fost convenită înființarea unui fond comun de investiții în domeniul energiei în valoare de un miliard de dolari.

"Ne-am luat angajamentul că vom înființa acest fond, care va aduce noi investiții, care vor genera noi taxe și noi joburi, iar, mai ales în situația actuală a economiei, problema locurilor de muncă este una esențială", a mai spus reprezentantul companiei kazahe.

Întrebat dacă s-a convenit, împreună cu reprezentanții Guvernului, un calendar privind implementarea Memorandumului, Zhangulov a precizat că așteaptă acest calendar de la Ministerul Energiei într-o săptămână sau două.

"Am văzut că reprezentanții Guvernului doresc să finalizeze acordul cu noi și să implementeze Memorandumul. De asemenea, și-au exprimat opinia că nu este în beneficiul nimănui să stăm să mai așteptăm. Nici noi nu mai avem răbdare ca această situație să mai dureze ani și ani, ci vrem să fie rezolvată cât mai repede posibil, pentru ca angajamentul luat în ceea ce privește investițiile noastre aici să devină realitate", a subliniat Zhangulov.

Memorandumul expiră la 31 decembrie 2017, după ce a fost prelungit de mai multe ori, însă Zhangulov susține că oficialii companiei sunt dispuși să prelungească din nou acest termen, dacă va fi cazul, pentru a exista certitudinea că toți pașii se vor îndeplini.

Zhangulov a mai spus că tranzacția prin care compania chineză CEFC preia 51% din acțiunile KMGI va fi finalizată în această lună, în prezent derulându-se ultimele detalii tehnice.

Compania națională de petrol și gaze din Kazahstan, KazMunaiGaz, a cumpărat 75% din Grupul Rompetrol în anul 2009 și restul de 25% în 2009.

CEFC s-a angajat să investească circa 3 miliarde de dolari în următorii cinci-zece ani în România, iar KazMunaiGaz, să aducă circa 125 de milioane de tone țiței la rafinăria Petromidia în următorii 15 ani.

Guvernul a aprobat în mai 2013, prin proiect de lege, Memorandumul de Înțelegere dintre statul român și The Rompetrol Group N.V. (TRG), semnat la București la 15 februarie același an, potrivit căruia TRG va cumpăra de la Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) 26,6969% din acțiunile emise de Rompetrol Rafinare în schimbul a 200 milioane de dolari.

Din această sumă, 175 milioane de dolari reprezenta prețul acțiunilor de vânzare iar 25 de milioane de dolari prima convenită de părți pentru dobândirea, de către TRG, a majorității absolute de vot în RRC (Rompetrol Rafinare-Petromidia — n.r.).

"Memorandumul reglementează termenii generali ai unei tranzacții complexe între statul român și The Rompetrol Group N.V. (TRG) deținut de grupul KazMunayGas, care este structurată pe trei componente majore: un angajament de cumpărare printr-o procedură competitivă a unui pachet de acțiuni reprezentând 26,6959% din capitalul social al SC Rompetrol Rafinare SA (RRC) deținut în prezent de Ministerul Economiei prin Oficiul Participațiilor Statului Privatizării în Industrie, la un preț minim garantat de 200 milioane dolari SUA; statul român își va menține o participație nediluabilă de 18% pe o perioadă de 3 ani, iar după expirarea acestei perioade va avea posibilitatea să implementeze o nouă procedură de privatizare pentru vânzarea acesteia", detalia atunci Biroul de presă al Guvernului.

Potrivit documentului, după expirarea perioadei de interdicție de vânzare a pachetului de 18%, OPSPI avea dreptul de a dispune de acțiunile rămase în totalitate sau în parte, iar TRG avea în continuare drept de preferință la cumpărarea acestora.

Documentul mai prevedea constituirea unui fond de investiții de 1 miliard de dolari cu o participare a statului roman sub forma unei societăți pe acțiuni care va investi în proiecte din domeniul energetic din România. Potrivit Memorandumului, The Rompetrol Group (80%) și Statul Român (20%) vor constitui un Fond având ca obiect realizarea de investiții în proiecte energetice în România.

Potrivit sursei citate, acțiunile in instanță inițiate de Ministerul Finanțelor Publice au fost respinse, iar cererea de anulare a conversiei obligațiunilor nerăscumpărate în acțiuni RRC în baza prevederilor OUG nr. 118 aprobată prin Legea nr. 89/2005 a fost respinsă de către Tribunalul Constanța, prin hotărâre definitivă și executorie.

Guvernul menționa faptul că prin semnarea acestui acord a fost eliminat un potențial risc de insolvență a societății, fiind astfel soluționat un vechi diferend între Statul român și RRC, 'care punea în pericol continuitatea activității a 7.000 de salariați și colectarea a peste 1,3 miliarde de euro la bugetul de stat'.

În anul 2003, statul, prin MFP, a subscris obligațiuni emise de S.C. Rompetrol Rafinare S.A. Constanța în valoare totală de 2.177.699.871,86 lei, prin anularea obligațiilor bugetare reprezentând taxa pe valoarea adăugată, accize, contribuția la Fondul special al drumurilor publice, precum și majorările de întârziere, dobânzile, penalitățile și penalitățile de întârziere — datorate și neachitate de către S.C. Rompetrol Rafinare S.A. Constanța. Scadența pentru răscumpărarea obligațiunilor fusese stabilită pentru 30 septembrie 2010, dată la care AGEA Rompetrol rafinare a decis majorarea capitalului societății cu 1,971 miliarde de lei.

Totodată, cererea The Rompetrol Group ca România să fie obligată la plata de daune în sumă totală de 185,385 milioane dolari a fost respinsă, prin hotărârea arbitrală a Curții de Arbitraj Internațional a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții din Washington.

Potrivit Hotărârii, a fost respinsă atât cererea pentru daune materiale, în valoare de 139,385 milioane de dolari, cât și cererea de daune morale, în valoare de 46 milioane dolari. Tribunalul arbitral a ajuns la concluzia că dovezile prezentate de reclamant nu susțin cerea pentru constatarea unei campanii de hărțuire organizate de statul român, se arăta într-un comunicat al Ministerului Finanțelor.