O reducere a dobânzii de politică monetară este exclusă până la finalul anului acesta, dar și la începutul anului viitor
O reducere a dobânzii de politică monetară este exclusă până la finalul anului acesta, dar și la începutul anului viitor, susțin specialiștii BNR.
Articol de Florin Lepădatu, 18 Octombrie 2023, 08:11
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Emisiunea: "Agenda globală" - Realizator: Pavel Ionescu: ”O reducere a dobânzii de politică monetară este exclusă până la finalul anului acesta, dar și la începutul anului viitor, susțin specialiștii BNR. Banca Națională a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, iar dobânda-cheie este nemodificată de la începutul anului.
Reporter: Iulian Olescu: ”Este exclus ca Banca Națională a României să reducă în acest an dobânda cheie, având în vedere faptul că inflația este încă ridicată și există în continuare factori care pot acționa în direcția creșterii prețurilor, spune Cristian Popa, membru în consiliul de administrație al BNR. Prezent la cea de-a XVIII-a ediție a "Conferinței de Risc de Țară" organizată de Coface România, el a adăugat că "deși procesul de reducere a inflației va continua, acesta va fi gradual".
Cristian Popa: ”Primesc și primim des întrebarea: când se vor reduce dobânzile? Am spus deja că este exclus anul acesta. Eu spun, ca și părere personală, să spunem ca unul dintre cei nouă care votează, că este exclus și la începutul anului viitor. Este prematur să creăm așteptări de reducere, pentru că pur și simplu este devreme. Abia ce a coborât la o cifră inflația, până ajunge unde ar trebui să ajungă, mai este și adevărul este că riscul e mai mare să te grăbești. Fondul Monetar Internațional tocmai a publicat un studiu în care arată că peste 50% din eșecurile aducerii inflației la ținte sunt cauzate de această grabă de a coborî dobânzile. Și de aceea este important ca dobânzile să rămână unde sunt pentru ceva mai mult timp. E ceva ce se întâmplă peste tot în lume. Relaxarea prematură ar fi periculoasă și de aceea trebuie să continuăm să fim vigilenți.”
Cristian Popa mai spune că Banca Centrală trebuie să evite cu orice preț împământenirea, înrădăcinarea inflației, în contextul în care se anticipează că ea va ajunge la 3,8%, cifră situată peste valoarea superioară a intervalului țintit de către BNR, abia la finalul anului 2025. El a subliniat ca principale riscuri pentru România în perioada următoare: situația geopolitică ce creează incertitudine și volatilitate, dar și gradul ridicat de îndatorare din multe state. Despre pachetul fiscal asumat de Guvern, Cristian Popa afirmă că "reprezintă o soluție temporară și că accentul principal ar trebui pus pe controlul cheltuielilor publice și pe eficientizarea acestora". Toți economiștii prezenți la dezbatere au menționat printre principalele riscuri pentru România: evoluțiile geopolitice, dar și conduita politicii fiscale și faptul că anul viitor sunt organizate alegeri.
Adrian Codirlașu, vicepreședinte al CFA România: ”Avem patru rânduri de alegeri. Există riscul de a deraia deficitul bugetar. Un deficit bugetar mare creează inflație și automat dobânzi mai mari. Cu cât deficitul bugetar e mai mare, guvernul trebuie să finanțeze, se împrumută, cresc dobânzile, iar dobânda cu care se împrumută guvernul e dobânda minimă pentru acea economie. Acesta văd principalul factor de risc, iar ca oportunitate, PNRR și atragerea de fonduri europene. Avem undeva spre 70 de miliarde de euro de luat și de investit în economie. După 2027 nu va mai fi PNRR, va intra, probabil, Ucraina în Uniunea Europeană, iar Ucraina va atrage cea mai mare parte din fonduri europene. Oportunitatea asta este unică și ar trebui să beneficiem de ea.”
Coface, companie ce măsoară probabilitatea de neplată pentru firmele din diverse economii, a menținut nivelul de risc de țară pentru România la B, adică relativ ridicat.”/RADOR RADIO ROMÂNIA/