"Nu tăierilor", undă verde angajărilor
Cei mai importanţi o sută de economişti din Marea Britanie i-au cerut ministrului de finanţe să înceteze cu tăierile şi să se axeze pe păstrarea locurilor de muncă şi pe crearea altora noi pentru a evita o dublă recesiune.
Articol de Paul Poteraşi, 30 Octombrie 2011, 11:35
Un grup format din cei mai de seamă 100 de economişti i-au cerut ministrului britanic de finanţe, George Osborne, să schimbe strategia şi să adopte măsuri de urgenţă pentru a evita o dublă recesiune, potrivit The Guardian.
Cei 100 de economişti au făcut un apel către guvern să facă un pas înapoi din a readuce o nouă criză economică şi să treacă la Planul B care presupune salvarea locurilor actuale de muncă şi crearea altora noi, pe fondul creşterii temerilor cu privire la o nouă recesiune.
Într-o scrisoare, grupul experţilor din întreaga ţară i-a cerut ministrului britanic de finanţe, George Osborne, să îşi reconsidere strategia sa şi să adopte măsuri de urgenţă pentru a opri creşterea şomajului şi scăderea nivelului de trai din Marea Britanie.
--fb1Condamnând intransigenţa cu care ministrul Osborne îşi desfăşuară planul de auteritate, experţii au precizat că: "De acum este clar că Planul A nu funcţionează. Indiciu după indiciu al cifrelor economice...a arătat că economia britanică tremură".
Experţii au atenţionat că " a nu face nimic nu este o opţiune".
Ei au solicitat guvernului să ia în considerare un pachet de măsuri elaborat de academicieni şi economişti.
Propunerile grupate într-un manifest intitulat "Planul B: o economie bună pentru o societate bună", vor fi lansate la Londra luni.
Solicitarea economiştilor de a avea o nouă abordare apare în condiţiile în care economia britanică dă semne că stagnează pe fondul efectelor crizei din zona euro.
Cheltuielile de consum au scăzut din cauza faptului că salariile nu reuşesc să ţină pasul cu inflaţia, iar persoanele cu venituri mici şi medii şi-au redus standardele de viaţă.
Se anticipează că săptămâna viitoare datele publicate de Biroul Naţional de Statistică din Marea Britanie vor arăta că PIB-ul a crescut cu doar 0,3% în perioada iulie-septembrie, ceea ce reprezintă o creştere modestă de 0,1% faţă de trimestrul anterior.
Scrisoarea economiştilor, printre care şi un fost consultant al Băncii Europene de Inverstiţii, Dr. Ha-Joon Chang, îndeamnă guvernul să vină urgent cu noi idei privind stimularea economiei şi avertizează că politicile duse de ministrul de finanţe ar putea împinge ţara în avea un deficit şi mai mare în loc să reducă datoria naţională.
Măsurile propuse de experţii britanici vizează:
- oprirea imediată a restructurărilor pentru a proteja locurile de muncă din sectorul public.
- o nouă rundă de relaxare cantitativă pentru finanţarea unui "Nou acord verde" pentru a crea mii de locuri de muncă.
- beneficii pentru cei cu venituri mici şi mijlocii pentru a avea bani în buzunare şi pentru a da un impuls consumului.
- o taxă pe tranzacţii pentru a creşte fondurile oraşelor care mai apoi să poată investi în transport, în construcţile de locuinţe şi în energie.
Măsuri de austeritate adoptate în Europa
În Marea Britanie măsurile de austeritate au vizat economisirea a 95 de miliarde de euro până în 2015.
Printre măsurile adoptate s-au numărat reducerea bugetelor unor ministere, creşterea vârstei de pensionare la 66 de ani până în 2020, iar unele alocaţii pentru invaliditate vor fi acordate prin reduceri de impozite şi ajutoare pentru locuinţe.
Un alt stat european care a adoptat un plan sever de austeritate a fost Italia care a încercat să economisească 70 de miliarde de euro până în 2014.
Planul presupune îngheţarea pensiilor şi salariilor în sectorul bugetar şi începerea privatizărilor.
În plus, TVA-ul va fi crescut cu un procent, dar de-abia din anul 2013.
De asemenea vârsta de pensionare a fost majorată în cazul femeilor de la 60 la 65 de ani, iar guvernul a decis introducerea unei taxe speciale de solidaritate de 3% pe venituri mai mari de 300.000 de euro pe an
Şi Spania a trebuit să facă reduceri masive după ce ţara a ajuns să se confrunte în 2009 cu un deficit de 11,2 procente din PIB.
Printre măsurile de austeritate adoptate în Spania s-au numărat reducerea salariile angajaţilor din sectorul public spaniol cu cinci la sută, începând cu 1 iunie, iar în 2011 au fost îngheţate.
De asemenea, o altă măsură luatăa vizat neplata ajutorul de 2.500 de euro acordat la naşterea unui copil.
Prin adoptarea acestor măsuri, guvernul spaniol va economisi 15 miliarde de euro în doi ani.
Ţara care însă a fost nevoită să adopte poate cel mai aspru plan de reducere a cheltuielilor a fost însă Grecia.
În Grecia vor fi aplicate noi reduceri de pensii şi salarii, 30.000 de salariaţi din sectorul public vor fi trimişi în şomaj tehnic, vor creşte impozitele şi vor fi accelerate privatizările.
Măsuri de austeritate în România
Şi executivul de la Bucureşti a adoptat o serie de măsuri de austeritate în vederea reducerii deficitului bugetar.
Guvernul condus de Emil Boc a decis reducerea salariilor bugetarilor cu 25%, îngheţarea pensiilor, reducerea indemnizaţiei pentru creşterea copilului cu 15%, reducerea ajutorului de şomaj tot cu 15% şi reducerea rentei viagere a sportivilor cu 25%.
De asemenea nu s-au mai acordat trusoul pentru nou-născuţi şi ajutorul pentru tinerii căsătoriţi.
O altă măsură a vizat recalcularea pensiilor din sistemul public.
De asemenea, executivul a decis majorarea Taxei pe Valoarea Adaugată de la 19% la 24 la sută.
În prezent guvernul discută cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional despre privatizatea anumitor companii de stat.