Măsurile de austeritate în Europa

Urmărind măsurile adoptate de guvernele din ţările europene se remarcă, pe de o parte, tendinţa de îngheţare şi nu de reducere a salariilor bugetarilor, cum se preconizează în România, şi aceasta în condiţiile în care preţurile se situează în aceleaşi limite.

Pe de altă parte, se observă o mai pronunţată repartizare a sarcinii pe cetăţenii cu o situaţie materială mai bună.

Soluţii eficiente în Ungaria

Ungaria a fost prima ţară din această parte a continentului lovită dur de primele valuri ale crizei încă din 2008.

Prin urmare, cele mai ample măsuri de gestionare a crizei economice au fost luate încă din anul trecut, când s-a înregistrat o scădere a produsului inern brut cu 6,3%, Budapesta fiind silită să solicite ajutorul Fondului Monetar Internaţional.

Potrivit autorităţilor ungare, soluţiile adoptate au fost atât de eficiente încât la începutul lui 2010, Ungaria a renunţat la tranşele de împrumut pe care urma să le mai primească şi se aşteaptă la o creştere economică.

Au fost îngheţate lefurile în sectorul public, s-a eliminat cel de-al 13-lea salariu şi au fost reduse cheltuielile instituţiilor publice.

Salariile demnitarilor şi ale directorilor societăţilor de stat au fost şi ele diminuate. Au fost micşorate consiliile de administraţie în companiile respective, iar posturile din administraţia publică au fost blocate.

În plus, s-a decis reducerea ajutorului pe caz de boală, iar perioada de acordare a indemnizaţiei pentru creşterea copilului a fost redusă de la trei la doi ani.

Autorităţile ungare au hotărât şi creşterea treptată a limitei de vârstă pentru pensionare, de la 62 la 65 de ani, iar cea de-a 13-a pensie a fost eliminată.

Totodată, s-a decis ca pensiile şă fie mărite doar în funcţie de creşterea inflaţiei. În ceea ce priveşte sistemul fiscal, taxa pe valoare adăugată a fsot mărită de la 20% la 25%, cu excepţia pâinii, laptelui şi energiei termice, unde TVA este de 18%, şi au crescut accizele în medie cu 8% - 10%.

Contribuţiile plătite de angajatori au fost insă reduse cu 5%, iar sistemul de impozitare a fost modificat, astfel încât persoanele cu venituri foarte mari plătesc un impozit mai ridicat decât restul angajaţilor.

Un impozit special pe avere a fost introdus în cazul celor care deţin imobile cu o valoare mare, automobile de lux, avioane sau ambarcaţiuni.

Autorităţile ungare se aşteaptă la o creştere economică anul acesta, după ce în 2009 s-a înregistrat o scădere cu 6,3%a produsului intern brut.

Reprezentanţii actualului Minister de Finanţe au apreciat că ţinta deficitului bugetar, de 3,8% din PIB, convenită şi cu FMI, poate fi atinsă anul acesta, cu condiţia ca viitorul executiv să menţină o politică fiscală severă.

Grecia continuă să se menţină în atenţia comunităţii internaţionale

Dacă despre Islanda şi Ungaria, primele state grav afectate de primele valuri ale crizei, nu se mai vorbeşte decât sporadic, Grecia continuă să se menţină în atenţia întregii comunităţi internaţionale, ca urmare a masivelor mişcări de protest, generate de măsurile de austeritate.

După ce la sfârşitul anului trecut aflam că datoria Greciei ajunsese la nivelul record de 300 de miliarde de euro, proaspăt aleşii guvernanţi se pregăteau să găsească colacul de salvare.

Guvernul socialist a fost obligat să facă faţă unei crize financiare fără precedent, care i-a îngreunat considerabil condiţiile de împrumut.

Pachetul de măsuri care să-i asigure ieşirea din colaps a fost unul extrem de dur. Au existat presiuni enorme din partea populaţiei, dar şi din partea Uniunii Europene şi a Fondului Monetar Internaţional.

În ceea ce priveşte concret măsurile pe care Guvernul de la Atena a fost obligat să şi le asume, să amintim in primul rând măsurile de reducere ale cheltuielilor bugetare.

Astfel, au fost îngheţate pe timp de trei ani salariile în domeniul bugetar, au fost reduse indemnizaţiile, inclusiv ale demnitarilor, ale parlamentarilor.

De asemenea, au fost reduse la jumătate cel de-al 13-lea şi cel de-al 14-lea salariu. Din punct de vedere al măsurilor fiscale, TVA-ul a crescut de două ori anul acesta, de la 19 la 21% şi respectiv la 23%.

De asemenea, accizele la alcool, tutun şi combustibil au fost mărite cu 10%.

Sacrificii inevitabile şi în Italia

Sacrificiile sunt inevitabile şi în Italia, unde îngheţarea salariilor angajaţilor publici, reducerea chetuielilor aparatului de stat estimate a dura patru ani se numără printre măsurile de austeritate bugetară adoptate de guvernul Silvio Berlusconi.

Douăzecişipatru de miliarde de euro pentru următorii doi ani sunt tăiate de guvernul de la Roma din cheltuielile bugetare.

Reducerea se face prin îngheţarea salariilor bugetarilor pentru trei ani şi jumătate, limitarea pensionării anticipate, tăieri în cheltuielile ministerelor şi regiunilor precum şi combaterea evaziunii fiscale.

Măsura de reducere a deficitului bugetar de la 5,3% din Produsul Intern Brut în prezent, la 2,7% din PIB în 2012 este necesară şi europeană potrivit premierului Silvio Berlusconi, însă statul trebuie să-i coste mai puţin pe cetăţeni.

În discursurile sale, premierul italian a insistat asupra faptului că nu s-au făcut măriri ale fiscalităţii şi nu s-au atins pensiile, iar bugetarii au beneficiat în ultimii ani de măriri de salarii duble faţă de cei din mediul privat.

Pe de altă parte, Silvio Berlusconi a arătat că principala vină pentru sacrificiile actuale o au guvernele din perioada anilor '80 care au crescut de opt ori datoria publică a ţării estimată în prezent la circa 118% din PIB, precum şi guvernarea anterioară de centru-stânga, autoarea unei reforme prin care au explodat cheltuielile cu sistemul sanitar.

Indignaţi de noile reduceri sunt şi preşedinţii celor 20 de regiuni italiene, care rămân fără zece miliarde de euro până în 2012.

În acelaşi context, marile sindicate din Peninsulă ameninţă cu o grevă generală, reprezentanţii lor susţinând că nu e normal ca sacrificiile să fie impuse numai angajaţilor bugetari cu salarii de 1.500 de euro sau viitorilor pensionari.

Din opoziţie, Partidul Democrat cere guvernului să nu îndrăznească să treacă în parlament decretul privind planul de austeritate, mai ales după ce în ultimele luni premierul şi miniştrii săi au asigurat populaţia că s-a menţinut echilibrul în conturile publice şi că Italia nu este într-o situaţie gravă.

Franţa şi-a reluat creşterea economică

Franţa a reuşit să calmeze panta descendentă a economiei, după numai un semestru.

Cu toate acestea, măsurile pentru combaterea efectelor crizei economice au continuat şi autorităţile de la Paris se pregătesc să pună în aplicare un program de redresare a deficitului public care va atinge, în acest an, 8%.

În paralel, se pregăteşte şi reformarea sistemului de pensii, prin mărirea vârstei legate de pensionare. Accentul s-a pus cu precădere pe investiţii.

Rezultatele s-au făcut simţite încă din trimestrul al II-lea al anului trecut, când economia Franţei şi-a reluat creşterea. Mică, este adevărat, în ritm de 0,3% trimestrial, dar îmbucurătoare.

Odată declinul stopat şi pe fondul unei creşteri economice anticipate la 2,4%, în perioada 2011 - 2013, deci de anul viitor, autorităţile au anunţat deja că vor pune în aplicare un program de austeritate la capitolul cheltuieli bugetare, astfel încât deficitul Franţei, care se apropie de 8%, să scadă sub maximum de 3% cerut de Comisia Europeană.

Deşi Executivul de la Paris nu a anunţat ce măsuri exacte vizează, se ştie că este vorba în mare de îngheţarea valorilor cheltuielilor statului, de scăderea cu zece procente pe trei ani a cheltuielilor de funcţionare curentă şi de continuarea politicii de neînlocuire a unui angajat la stat, din doi care se pensionează.

Pensiile şi impozitele nu vor fi afectate. În paralel, liderii francezi vor să ducă la bun sfărşit şi reforma sistemului de pensii prin prelungirea vârstei legale de pensionare, la ora actuală de 60 de ani.

Prezentarea oficială a unui text de lege ar urma să fie făcută în jurul datei de 20 iunie, informează Roxana Vasile, corespondentul Radio România la Paris.

În această perspectivă, nemulţumite, şase din cele opt sindicate naţionale franceze au făcut apel la greve, mitinguri şi marşuri de protest.

Acţiunile lor au fost sustinute de socialiştii din opoziţie, nemulumiţi şi după ce presdintele Nicolas Sarkozy at fi criticat recent decizia de acum aproape 30 de ani a predecesorului său François Mitterand.

"Am fi avut mai puţine probleme dacă în 1982, acesta s-ar fi abţinut să reducă vârsta de pensionare de la 65 la 60 de ani", ar fi declarat Nicolas Sarkozy, citat de "Le Figaro".

Măsuri dure şi în Spania

Măsuri dure şi la Madrid unde a fost aprobat planul de austeritate care vizează accelerarea reducerii deficitului public, informează Ana Maria Damian, corespondentul Radio România la Madrid.

Documentul reglementează scăderea salariilor funcţionarilor începând din luna iunie şi îngheţarea pensiilor în 2011.

Interesant de remarcat este faptul că deşi socialiştiia aflaţi la putere nu au majoritate absolută în Parlament, legea a trecut totuşi datorită absenţei a 11 deputaţi catalani.

Decretul a fost aprobat cu doar un vot diferenţă, 169 pentru la 168 contra. Partidul socialist aflat a guvernare s-a trezit astfel fără niciun sprijin parlamentar şi este de aşteptat ca nici în următoarele luni măsurile menite să reducă deficitul bugetar până la 6% până în anul 2011 inclusiv, să nu aibă sprijin mai mare.

Opoziţia spune că primele măsuri de reducere a deficitului sunt, de fapt, cel mai mare plan de reducere a drepturilor sociale din istoria democratică a Spaniei.

Guvernul spune că e vorba de măsuri necesare, urgente şi obligatorii. Cele mai dure critici sunt formulate împotriva îngheţării pensiilor, care în ultimii şase ani au fost majorate progresiv.

Începând de la 1 ianuarie, acestea nu vor mai fi mărite în funcţie de indicele preţului de consum, dictat de inflaţie, care însemna de fapt câteva zeci de euro lunar în plus pentru fiecare pensionar.

O critică la fel de puternică o au şi reducerile de salarii din sistemul public care va scoate în stradă în 8 iunie pe majoritatea angajaţilor afiliaţi la sindicatele de profil.

Este vorba de reduceri cu sume între 36 şi peste 200 de euro în funcţie de postul pe care îl au angajaţii publici. cei vizaţi sunt medicii, profesorii, angajaţii din poliţie, pompierii şi de toate forţele de securitate ale statului.

Eliminarea ajutorului pentru nou născuţi, în valoare de 2.500 de euro, este o altă măsură criticată, ca şi blocarea creditelor pentru investiţiile locale şi regionale.

O altă măsură importantă este majorarea TVA care creşte de la 16 la 18% începând cu 1 iulie, o decizie care presupune schimbarea preţulurilor cu câţiva cenţi la fiecare produs.