Jean-Christophe Caffet/ Coface: Donald Trump dă impresia unui cavaler singuratic
Interviu cu economistul-şef al Coface, Jean-Christophe Caffet.

Articol de Daniela Coman, corespondent RRA în Franța, 20 Februarie 2025, 07:38
Președintele american Donald Trump a anunțat că intenționează să majoreze tarifele comerciale pentru mai multe bunuri importate de Statele Unite, în speranța că astfel va încuraja crearea de noi întreprinderi industriale pe teritoriul american. Măsura ar putea da o lovitură serioasă economiei europene, în contextul în care Trump a vorbit despre taxarea cu 25% a autovehiculelor importate.
Economistul-șef al Coface, expertul mondial în politica riscurilor Jean-Christophe Caffet, prevede un impact negativ al noii politici americane la nivelul economiei globale. El a acordat un interviu la Paris corespondentei RRA Daniela Coman.
Reporter: Încă din campania electorală, înainte de a câștiga alegerile, Donald Trump amenința pe toată lumea cu creșterea taxelor la import. Un adevărat război comercial ar putea fi declanșat în curând, fiind vizate multe produse europene: mașinile germane, vinurile, produsele gastronomice și industria luxului din Franța - pentru a numi doar câteva dintre cele vizate în mod repetat de Trump. Şi nu este singura amenințare. Europenii sunt îngrijorați mai mult ca oricând în aceste zile de cum va evolua colaborarea cu americanii pe probleme de securitate în cadrul NATO, după lansarea negocierilor americano-ruse privind pacea în Ucraina, negocieri la care europenii nu au fost invitați.
Iată cum analizează economistul-șef al Coface, expert mondial în politica riscurilor, Jean-Christophe Caffet, situația din acest moment.
Jean-Christophe Caffet: Ceea ce va face noua administrație americană nu este încă complet clar. Cred că nici ei nu știu prea bine - așa cum am văzut recent în episodul privind tarifele pentru Mexic și Canada, impuse, apoi amânate. Asistăm la o abordare foarte tranzacțională, bilaterală, în spiritul de negociator al lui Donald Trump, încă și mai accentuat decât în primul său mandat.
Există, într-adevăr, un risc destul de puternic nu numai pentru Statele Unite, ci și pentru restul lumii. Pentru Europa și pentru principalii săi aliați impactul este clar negativ, deoarece aceste țări se vor confrunta cu noi bariere vamale, foarte semnificative. Pentru anumite state cu economii emergente, creșterea valorii dolarului, care va rezulta din această politică economică, nu poate fi decât o veste foarte proastă, deoarece le va aduce dificultăți suplimentare la rambursarea împrumuturilor externe, contractate în special în dolari.
Riscul pentru Europa este să piardă un aliat fundamental nu doar în plan economic, ci și militar sau în termeni de apartenență la aceleași idealuri și valori. Acesta este sentimentul pe care îl trăim atunci când auzim declarațiile destul de ofensatoare, ca în cazul Groenlandei, de pildă, ce aparține unui stat membru al NATO, Danemarca.
În orice caz, ceea ce înțelege Uniunea Europeană în urma ultimelor anunțuri ale lui Donald Trump este că el nu pare profund atașat de Alianța Nord-Atlantică. Acesta dă în mod clar impresia unui cavaler singuratic, care își tratează atât dușmanii, cât și aliații, de la caz la caz. Declarațiile sale, destul de ofensatoare față de un anumit număr de țări, cred că trebuie să le luăm la propriu și foarte serios. Iar toate aceste lovituri din partea noii administrații americane vin peste situația deja complicată a economiilor țărilor din Uniunea Europeană, chiar și în cazul celor care până mai ieri erau campioane la producție și la export.
Reporter: Economistul-șef al Coface constată existența unor factori conjuncturali, ciclici, cauzați de crizele din ultimii ani, precum pandemia, războiul din Ucraina, criza energetică, dar și o altă serie de factori de natură structurală, cu impact negativ asupra economiei europene.
Jean-Christophe Caffet: Sunt multe lucruri care nu funcționează sau funcționează prost în Uniunea Europeană. În special țările cele mai industrializate au suferit de pe urma creșterii prețurilor la gaze și energie electrică. Germania, în special, inima industrială a Europei, a avut de suferit în zona industriilor sale mari consumatoare de energie - metalurgică, ciment, sticlărie, petrochimie. Peste acestea vine un întreg context global din ce în ce mai puțin dinamic, cu o încetinire a comerțului mondial și a cererii externe.
La aceste probleme conjuncturale se adaugă factori structurali - problemele noastre vechi. Europa suferă de o formă de blocaj de competitivitate, legată în primul rând de prețul prea mare al energiei, dar și în ceea ce privește salariile, în general mai mari decât în altă parte a lumii, şi, în plus, este apăsată de o prea mare reglementare, prea multe reguli, povară menționată de Mario Draghi în raportul său.
La toate acestea se adaugă un efort insuficient în cercetare și dezvoltare, în inovație, în special în domenii precum tehnologia digitală sau inteligența artificială, unde suntem mult în urmă.
Un al treilea tip de problemă este fragmentarea. Europa se află la răscrucea tuturor fracturilor lumii contemporane. Din punct de vedere geopolitic, un conflict pe propriul teritoriu, în Ucraina, cu un impact major asupra tuturor economiilor din zonă, în special în Europa Centrală și de Est. Apoi, fragmentare în termeni de reglementare. Sunt legi diferite de la o țară la alta. Fragmentare fiscală, cu diferențe de dobândă între țări, chiar și în cadrul uniunii monetare a zonei euro. Ca să nu mai vorbesc din nou despre fragmentarea energetică. Dincolo de prețul mare al energiei, avem companii germane, de exemplu, care plătesc cu 70% mai mult pentru electricitatea lor decât omologii spanioli.
Și, în final, este vizibilă fractura socială, cu amplificarea inegalităților, cu scăderea ponderii și a puterii clasei de mijloc, toate acestea având ca ultim rezultat fragmentarea politică, cu o polarizare foarte puternică a dezbaterii și dificultăți în găsirea majorităților. Iar Franța este cel mai bun exemplu. Dar această fragmentare politică o găsim în aproape toate țările europene.